Expoziţie temporară la Muzeul Național al Hărților și Cărții Vechi: „Donații Recente. Fascinația Lumii Antice”
https://www.ziarulmetropolis.ro/expozitie-temporara-la-muzeul-national-al-hartilor-si-cartii-vechi-donatii-recente-fascinatia-lumii-antice/

Din 18 decembrie 2020, Muzeul Naţional al Hărţilor şi Cărţii Vechi vă invită să vizitaţi expoziţia „Donaţii Recente. Fascinaţia Lumii Antice”.

Un articol de Liliana Matei|21 decembrie 2020

Expoziţia aduce în atenția publicului o serie de obiecte de patrimoniu care s-au alăturat colecției muzeului în ultimii ani. Lucrările expuse au fost donate muzeului de Marcel Aciocoiței, Marilena Borcescu, Liliana Sonia Sion și Ioana Zamfir, devenind în acest fel accesibile unui public amplu, nu doar cercetătorilor și specialiștilor.

Expoziţia este deschisă în perioada 18 decembrie 2020 – 14 februarie 2021, iar programul de vizitare este de miercuri până duminică, între orele 10:00 – 18:00.

Preț bilet: 5 lei (tarif întreg)

Încă de la finalul Evului Mediu, lumea occidentală dă o nouă formă pasiunii pentru antichitate. Termenul de anticar, ce provine din latinescul „antiquarius – adică referitor la antichitate, desemna o persoană care colecționa și studia obiecte vechi (antiquus). Această curiozitate pentru trecut ia un puternic avânt în Renaștere, când totodată opera lui Ptolemeu începe să fie studiată intens la Florența. Multiplele și profundele transformări pe care le generează în societatea occidentală raportarea la Antichitate și la cultura antică sunt bine cunoscute tuturor.

Așa cum se întâmplă constant de sute de ani, Antichitatea va genera, fără îndoială și de acum înainte, un interes puternic în rândul publicului de pretutindeni. Imperiul Roman, Palestina, Grecia Antică, iată trei destinații care evocă în mintea și în sufletul a milioane de oameni o varietate de imagini, de personaje și de povești despre lupte, sacrificii, dar și despre idealuri și monumente care au supraviețuit timpului.

Expoziţia „Donații Recente. Fascinația Lumii Antice” își propune să aducă în fața publicului câteva destinații celebre ale Antichității, așa cum erau ele văzute prin ochii învățaților europeni, de la începuturile Modernității până în secolul al XIX-lea. O selecție de cărți, hărți și gravuri vă invită să explorați câteva dintre reperele lumii antice, precum Ierusalimul, Podul lui Traian sau Areopagul.

Pentru organizarea expoziției au colaborat: Ioana Zamfir (muzeograf), Elena Păunoiu-Călugăru (conservator) și Despina Hașegan (muzeograf).

Muzeul Național al Hărților și Cărții Vechi (MNHCV) din Bucureşti este printre puținele instituţii culturale cu acest specific din lume. MNHCV își propune ca, prin grija pentru patrimoniu și interpretarea lui, prin activități destinate specialiștilor și comunităţii, să devină o instituție relevantă pentru public și pentru cultură, promovând cercetarea, interactivitatea, educația pe tot parcursul vieții, dialogul şi angajarea creativă.

28
/11
/15

MEMORIA CULTURALĂ Cine-şi mai aminteşte de „Răzbunarea haiducilor”, „Răpirea fecioarelor”, „Zestrea domniţei Ralu” sau de serialul de televiziune „Toate pânzele sus!”? În peste 40 de ani de film românesc, Colea Răutu a creat roluri memorabile. S-a născut pe 28 noiembrie 1912.

27
/11
/15

Nicolae Iorga, omorât pe 27 noiembrie 1940, a fost istoric, enciclopedist, critic literar, documentarist, poet, memorialist, ministru, parlamentar, prim-ministru, profesor universitar, academician român. Păstorel Teodoreanu scria undeva că Iorga „scrie în fiecare zi câte o carte, duminica câte două”.

27
/11
/15

Într-o zi de 27 noiembrie (1940) se stingea din viaţă, în mod tragic, unul dintre titanii culturii româneşti interbelice. După o viaţă dusă pe culmile recunoaşterii universitare, ştiinţifice, sociale şi politice, reputatul om de ştiinţă, Iorga a sfârşit la marginea unei păduri, batjocorit şi împuşcat cu 9 gloanţe.

26
/11
/15

Bălţăţeanu, spunea actriţa Maria Filotti, „era un partener ideal, mai ales în sensul de a şti să se adapteze la jocul celuilalt, cu atâta supleţe, încât îi facilita jocul”. În 40 de ani de teatru, a avut noroc şi a jucat toate genurile, mergând din victorie în victorie. S-a născut pe 26 noiembrie 1893, la Drobeta-Turnu Severin.

20
/11
/15

Atentatele teroriste de la Paris au transformat "La Marseillaise", poate cel mai cunoscut şi admirat imn din lume, într-un imn al solidarităţii lumii civilizate împotriva terorismului. Marseieza a fost intonată de un înteg stadion, zilele trecute, la meciul amical Anglia - Franţa, de pe Wembley, şi va fi cântat înaintea tuturor meciurilor din prima ligă engleză din acest weekend. În Premier League evoluează un număr de 72 de jucători francezi.

16
/11
/15

Cornel Todea, de la a cărui naștere se împlinesc 80 de ani în 18 noiembrie, a abordat cu vervă și imaginație textul lui Paul Ioachim, în care dramaturgul amestecă viața de zi cu zi cu cea de pe scenă. Rolurile principale sunt interpretate de Damian Crâșmaru, Mircea Rusu, Ileana Cernat și Oana Ioachim. Spectacolul poate fi vizionat în această seară, de la ora 20.10, la TVR 2

16
/11
/15

În urmă cu mai bine de un secol, într-o zi de 16 noiembrie (1903) se năştea Dumitru Staniloae, autoritate proeminentă a teologiei europene și cel mai mare teolog român. Membru titular al Academiei Române, Părintele Staniloae a lucrat vreme de 45 de ani la traducerea lucrării "Filocalia sfintelor nevoințe ale desăvârșirii" (în douăsprezece volume).

19
/10
/15

Timp de șase decenii, pana lui Sadoveanu a dăruit lumii peste 100 de volume în care a cugetat despre oameni, despre viaţă, despre natură, într-o limbă viu colorată. „Neamul Şoimăreştilor”, „Hanul Ancuţei”, „Baltagul” sunt dovada unui fel de a povesti care rămâne etern. Scriitorul şi omul politic s-a născut pe 5 noiembrie 1880, la Paşcani, şi a decedat pe 19 octombrie 1961, la Vânători-Neamţ.

18
/10
/15

Cine nu-şi mai aminteşte de „Bădia”, actorul care a jucat în  “Drumul oaselor”,  „,Păcală se întoarce”, ”Dumbrava minunată” sau „Cireşarii” ? Actorul care a stat zece ani prin puşcării, a scris poezii, epigrame, o piesă de teatru şi a jucat în filme roluri memorabile?

13
/10
/15

Într-o zi de 13 octombrie (1921) se năştea, în Monsummano (Italia), Yvo Livi, cunoscut mai târziu ca Yves Montand, actorul şi cântăreţul adorat de francezi, considerat regele music hall-ului anilor '50.

01
/10
/15

ION STRATAN (1955-2005), unul dintre cei mai importanţi poeţi „optzecişti“, ar fi împlinit astăzi 60 de ani. Prieten cu Nichita Stănescu şi considerat drept cel mai important continuator al acestuia, Stratan a fost , de asemenea, “cel mai distins poet al Cenaclului de Luni la o vreme când ceilalți optzecisti încă își pregăteau ucenicia”.