Expoziţie temporară la Muzeul Național al Hărților și Cărții Vechi: „Donații Recente. Fascinația Lumii Antice”
https://www.ziarulmetropolis.ro/expozitie-temporara-la-muzeul-national-al-hartilor-si-cartii-vechi-donatii-recente-fascinatia-lumii-antice/

Din 18 decembrie 2020, Muzeul Naţional al Hărţilor şi Cărţii Vechi vă invită să vizitaţi expoziţia „Donaţii Recente. Fascinaţia Lumii Antice”.

Un articol de Liliana Matei|21 decembrie 2020

Expoziţia aduce în atenția publicului o serie de obiecte de patrimoniu care s-au alăturat colecției muzeului în ultimii ani. Lucrările expuse au fost donate muzeului de Marcel Aciocoiței, Marilena Borcescu, Liliana Sonia Sion și Ioana Zamfir, devenind în acest fel accesibile unui public amplu, nu doar cercetătorilor și specialiștilor.

Expoziţia este deschisă în perioada 18 decembrie 2020 – 14 februarie 2021, iar programul de vizitare este de miercuri până duminică, între orele 10:00 – 18:00.

Preț bilet: 5 lei (tarif întreg)

Încă de la finalul Evului Mediu, lumea occidentală dă o nouă formă pasiunii pentru antichitate. Termenul de anticar, ce provine din latinescul „antiquarius – adică referitor la antichitate, desemna o persoană care colecționa și studia obiecte vechi (antiquus). Această curiozitate pentru trecut ia un puternic avânt în Renaștere, când totodată opera lui Ptolemeu începe să fie studiată intens la Florența. Multiplele și profundele transformări pe care le generează în societatea occidentală raportarea la Antichitate și la cultura antică sunt bine cunoscute tuturor.

Așa cum se întâmplă constant de sute de ani, Antichitatea va genera, fără îndoială și de acum înainte, un interes puternic în rândul publicului de pretutindeni. Imperiul Roman, Palestina, Grecia Antică, iată trei destinații care evocă în mintea și în sufletul a milioane de oameni o varietate de imagini, de personaje și de povești despre lupte, sacrificii, dar și despre idealuri și monumente care au supraviețuit timpului.

Expoziţia „Donații Recente. Fascinația Lumii Antice” își propune să aducă în fața publicului câteva destinații celebre ale Antichității, așa cum erau ele văzute prin ochii învățaților europeni, de la începuturile Modernității până în secolul al XIX-lea. O selecție de cărți, hărți și gravuri vă invită să explorați câteva dintre reperele lumii antice, precum Ierusalimul, Podul lui Traian sau Areopagul.

Pentru organizarea expoziției au colaborat: Ioana Zamfir (muzeograf), Elena Păunoiu-Călugăru (conservator) și Despina Hașegan (muzeograf).

Muzeul Național al Hărților și Cărții Vechi (MNHCV) din Bucureşti este printre puținele instituţii culturale cu acest specific din lume. MNHCV își propune ca, prin grija pentru patrimoniu și interpretarea lui, prin activități destinate specialiștilor și comunităţii, să devină o instituție relevantă pentru public și pentru cultură, promovând cercetarea, interactivitatea, educația pe tot parcursul vieții, dialogul şi angajarea creativă.

23
/09
/14

IUBIRI CARE AU FĂCUT ISTORIE S-a căsătorit la doar 18 ani, cu prinţul Mihai Cantacuzino, cu 12 ani mai în vârstă decât ea. În timpul căsniciei, l-a cunoscut pe George Enescu, iar muzicianul s-a îndrăgostit iremediabil de ea. Maruca l-a iubit până la nebunie şi pe filosoful Nae Ionescu.

17
/09
/14

Dem Rădulescu, unul din cei mai mari comedianţi pe care i-a avut cinematografia românească, se stingea din viaţă în urma unui infarct, înainte de a împlini vârsta de 69 de ani. Și-a început cariera în 1959, fiind actor de teatru, film şi televiziune, dar şi profesor la Universitatea Naţională de Artă Teatrală şi Cinematografică “I.L. Caragiale”.

20
/08
/14

Nici un actor român n-a cunoscut după al Doilea Război Mondial o asemenea popularitate uriaşă. N-a lansat un personaj, ca apoi, popularitatea să-i crească în rândul publicului, așa cum a fost Grigore Vasiliu care a devenit peste noapte şi “Birlic”; sau Amza Pellea care l-a zămislit pe “Nea Mărin”, cu mare succes la public.

11
/08
/14

MEMORIA CULTURALĂ N-a trecut printr-o şcoală de teatru, dar la spectacolele care au la bază texte scrise de el, se râde mult. Se spune că, în dramaturgie, Teodor Mazilu este „al doilea după Caragiale”. S-a născut pe 11 august 1930.

06
/08
/14

MEMORIA CULTURALĂ. A regizat într-o vreme când nu exista şcoală de regie de teatru (și a dat mari spectacole), a format actori şi regizori, a lansat dramaturgi (l-a descoperit pe Mihail Sebastian). I se datorează succesul în teatru al marelui actor Grigore Vasiliu şi povestea numelui „Birlic”. Sică Alexandrescu s-a născut la 15 august 1896, la București.

12
/07
/14

George Calboreanu este actorul care a rămas în memoria oamenilor de teatru prin interpretări memorabile, în roluri de tragedie şi dramă: Hamlet, dar mai ales Ştefan cel Mare. Eroul lui Delavrancea întruchipat de Calboreanu nu răspundea prin violenţă şi furie, ci prin curaj şi generozitate.