Fado. Muzică pentru cameleoni. MONDIALUL Metropolis (Bonus)
https://www.ziarulmetropolis.ro/fado-muzica-pentru-cameleoni-mondialul-metropolis-bonus/

Într-o bună dimineaţă, la o zi după ce împlinise melancolica vîrstă de 51 de ani (iar Brazilia lui Kaka, Luis Fabiaono şi Maicon se distrase cu Chile în optimile de finală), Alex. Leo Şerban se trezi, la Lisabona, în camera Marilyn, metamorfozat într-un menuet nemaiîntîlnit. Cei din conducerea hotelului Florida s-au jurat că n-a fost mîna lor, iar domnul Leo a fost nevoit să accepte că nu era vorba de vreun vis sprinţar de-ale lui Kafka, ci de o monumentală farsă a destinului implacabil.

Un articol de Pantacruel|29 iunie 2018

Cum Menuetul nostru, marilynofil din fire, era singur cuc în cameră cu Diva pop a secolului douăzeci, a profitat de ocazie şi-a intrat în vorbă cu dumneaei. Mai ales că M.M., din tablouri şi fotografii, a fost cea care l-a abordat mai întîi.

M.M.: Ce mai faci, scumpule? Te simţi bine?
a.l.ş.: Mulţumesc de întrebare. Sincer să fiu, din postura asta, mă simt un pic mai bine decît un… fado.

M.M.: O, iartă-mă pentru ţinutele retro, dar chiar nu-mi mai plac fotografiile astea. M-au prins aşa de îngîndurată… Un poème un peu triste.
a.l.ş..: Arăţi bine. And I know that you know that I know a Marilyn picture is worth a billion words, right?

M.M. (rozîndu-şi o unghie deja mîncată pînă la tencuială): Eşti sigur? Sunt atît de agitată înaintea partidei dintre Portugalia şi Spania… Am emoţii mari pentru Cristiano Ronaldo.
a.l.ş.: Păi Portugalia este o echipă bună, nu? Dar să ştii că pe Ronaldo îl confund cu Ronaldinho. Mă rog, ţinînd cont că am ajuns în Argentina crezînd că Maradona e brazilian (şi nu mi-a spart nimeni capul), presupun că ori am avut mare noroc, ori nu e aşa grav.

M.M.: Ha, ha! Cu Dinho? Mor de rîs cu tine… Cum să-l încurci pe Cristiano cu Dinţosul? Ştiai că Ronaldo a fost des

Alex Leo Șerban

coperit de un român de-al tău, Loţi Boloni, pe vremea cînd antrena aici, la Sporting Lisabona?
a.l.ş.: Am impresia că Loţi ăsta de care zici este mai mult maghiar decît român. Oricum, mă bate gîndul să renunţ la cetăţenia română. Dar nici prin minte nu mi-ar fi trecut că eşti atît de împătimită după fotbal. Bănuiam că “some like it hot”.

M.M.: Well, nobody’s perfect.Vedem meciul împreună? Poate îmi faci cinste şi cu o sticlă de şampanie, că tot a fost ziua ta. Apropo, cum ai petrecut?
a.l.ş.: Am sărbătorit cu nişte stridii jumbo, într-un loc special. Simplu şi discret – o cafeluţă la cafeneaua lui Pessoa, dar nu aia ştiută de toata lumea, ci alta, ştiută de the happy few…

M.M.: (Tăcere)
a.l.ş.: (Tăcere)

M.M.: (Chicoteli)
a.l.ş.: (Chicoteli)

M.M.: De ce chicoteşti acolo?
a.l.ş.: Nu chicoteam, mă gîndeam că, aşa microbistă cum nu te ştiam, ai fi fost tare haioasă în rolul Victoriei Beckham.

M.M.: Cum naiba s-o fi jucat eu pe anorexica aia? Acum rîzi de mine?
a.l.ş.: Ţi se pare că rîd?

M.M.: Rîzi pe dinăuntru. Şi ăsta-i cel mai groaznic fel de a rîde. (Încruntîndu-se, rozîndu-şi unghia degetului mare.) Acum serios vorbind. Părul e problema, se decolorează în timp. Pun pariu că bărbaţii nu se vor sătura niciodată de blondele prostuţe. Trebuie vopsit. Şi n-am avut timp de asta.
a.l.ş.: Bietul şi nevinovatul de mine. Şi eu care te credeam o blondă bona fide.

M.M.: Sînt. Însă nimeni nu-i chiar aşa de natural. Şi mai scuteşte-mă de bancuri cu blonde, sînt sătulă pînă-n gît.
a.l.ş.: Dar, Marilyn, ştii bine că, la fel ca Truman Capote, te consider nu doar sex simbolul absolut al Hollywood-ului, ci o femeie foarte inteligentă, calculată & self made la modul aproape maniacal.

M.M.: Maniaci sunteţi voi, Truman şi cu tine. Hai că începe meciul.

(articol publicat de Pantacruel în Dilema Veche, 29 iunie 2010)

Foto: Alex Leo Șerban & Marilyn Monroe

16
/06
/18

Ce meci! Ce jucători! Ce execuţii! Lupta asta va intra în legendă şi vom avea ce să povestim nepoţilor. Toată lumea urlă, negăsindu-şi cuvintele. Ce meci! Ce jucători! Ce execuţii! Lupta asta va intra în legendă şi vom avea ce să povestim nepoţilor. Toată lumea urlă, negăsindu-şi cuvintele. Se exagerează din acelaşi amatorism de care sunt bolnavi şi adversarii lui Ronaldo.

15
/06
/18

"Fotbalul este popular deoarece prostia este populară" - Jorge Luis Borges (24 august 1899 - 14 iunie 1986). O falsă legendă spune că Borges, unul dintre cei mai importanti scriitori ai secolului al XX-lea, era fan al lui echipei Newell. Desigur, împreună cu bunul său prieten Adolfo Bioy Casares, a format un redutabil cuplu literar care a scris despre sportul rege...

14
/06
/18

Bucuria noastră și ambiția lui se întâlnesc astăzi la Moscova. A vrut să arate că poate, că e democrat și popular, că înfige în beton, plastic și iarbă 30.000.000.000 de dolari. A reușit, fotbalul îi servește drept vehicul pentru următoarea lună. Să fie sănătos. Apropo, nu vă mai citiți horoscopul, suntem născuți în aceeași zi, din fericire pentru tinerețea mea muribundă nu și în același an.

05
/10
/17

Echipa naţională joacă un meci oficial într-o zi de joi. E o premieră. Indiferent ce se va întâmpla nu vom putea vorbi nici de „joia dulce” din marea literatură americană, dar nici de „joia neagră”, din religia care a dictat mersul Europei în ultimii 2000 de ani. Echipa națională ne-a anesteziat pentru lung timp epitetele vesele și mirările triste, plasându-ne într-o contemplare blazată.

24
/03
/17

E ceva putred cu Danemarca, spun eu în momentul când văd umbra tricourilor acestei echipe naționale de fotbal . În 1601(1600 conform unor surse alternative) William Shakespeare, prin gura unui ofiţer, personaj episodic în „Hamlet”, spunea că “E ceva putred în Danemarca” (“Something is rotten in the state of Denmark! “), tot din cauza unei umbre.

10
/11
/16

Asediată de nevoi, schimbări, autosuficienţă, lipsă de cultură sportivă, echipa naţională a ajuns în punctul în care orice adunare, ca să nu zicem adunătură, de unsprezece bărbați, care se pot deplasa, este considerată o formație redutabilă.

Pagina 3 din 512345