„Familia Tót”, un nou spectacol despre frică, se întâlnește cu publicul
https://www.ziarulmetropolis.ro/familia-tot-un-nou-spectacol-despre-frica-se-intalneste-cu-publicul/

Marţi, 19 octombrie, de la ora 19.00, la Teatrul Tamási Áron din Sfântu Gheorghe va avea loc premiera spectacolului de un umor tragic, pe un text de maximă actualitate, „Familia Tót”, de István Örkény, în regia lui László Bocsárdi. Textul spectacolului este o variantă scenică a romanului şi a piesei de teatru cu acelaşi titlu – „Tóték ”/ „Familia Tót”.

Un articol de Liliana Matei|14 octombrie 2021

În introducerea romanului său, publicat în 1966, István Örkény scrie: „Dacă un popor este obişnuit să-şi suporte soarta, e bineînțeles greu să-l găseşti vinovat pentru că se resemnează până la extenuare. (…) Există popoare fericite: ele sunt cele care s-au revoltat la timp. Noi suntem din specia celor care nu se revoltă la timpul potrivit. Eu asta cred –  şi familia Tót este un exemplu că singura ieșire a omului este prin faptă”.

Ieşirea invocată de  István Örkény nu se vede în Mátraszentanna, micul sat de munte care, deşi nu poate fi localizat pe vreo hartă, dezvăluie cum alunecarea într-un coşmar a devenit şi încă poate deveni realitate, oricând şi oriunde. În Mátraszentanna, alunecarea/ căderea a început cu aşteptarea şi a continuat cu resemnarea. Aşteptarea întoarcerii acasă a celor plecaţi să lupte pe frontul celui de Al Doilea Război Mondial. Şi familia Tót aşteaptă, îl așteaptă pe Gyula, singurul lor fiu. Dar de pe front vine Maiorul, care va fi găzduit de familia Tót, la rugămintea fiului. Un musafir lovit de o violentă sminteală, acea formă de stricăciune a minţii care instaurează coşmarul şi care aminteşte de vorba lui Matei Evanghelistul: „Vai lumii, din pricina smintelilor!”. Şi vai de familia Tót, care de frică şi de dragul fiului suportă regimul de  teroare impus de nemăsuratul orgoliu al unui ofiţer sărit de pe fix. Vestea morţii fiului pe front vine prea târziu, gesturile de revoltă sunt zadarnice, căci sminteala hrănită şi crescută din dezinformare şi frică a devenit o forţă distrugătoare de neoprit. Aşa cum incontrolabilă şi de neoprit poate deveni şi forţa distrugătoare  a smintelii din vremurile noastre,  pe care le trăim sub semnul dezinformării şi al fricii şi în care ne lamentăm cu toţii, precum Hamlet: „Vremea / E scoasă din ţâţâni. Ah, ce blestem / Că eu n-am fost născut ca s-o întrem!”.

István Örkény  s-a născut în 1912, în familia unui farmacist evreu din Budapesta, şi a murit în 1979. La insistenţele tatălui său, a obținut și o diplomă în farmacie și inginerie chimică, dar István a fost atras decisiv de literatură, prima sa nuvelă fiind  publicată de Attila József,  în legendara revistă  Szép Szó. În 1942, din cauza originilor sale, a fost mobilizat ca evreu în detaşament de muncă şi trimis să lupte pe frontul rusesc. După patru ani și jumătate pe front, este luat prizonier de sovietici, dar István Örkény a continuat să fie liber şi în captivitate, scriind! – texte pe care le va publica cu succes mai târziu. A fost eliberat în 1946 şi s-a întors acasă, scriind în publicaţiile comuniste ale vremii. Dezamăgit de abuzurile regimului comunist, István Örkény  a participat la Revoluția din 1956, după înfrângerea căreia a fost interogat de poliția politică, iar în anii  1958-1962 a avut interdicţie de publicare. Nuvelele, romanele, povestirile şi piesele sale de teatru au început să fie publicate şi traduse în multe limbi, odată cu relativa liberalizare  a regimului de la Budapesta.  Scriitorul a câştigat recunoaşterea internaţională mai ales prin volumul de fabule ale modernităţii, numite  Nuvele-Minut, şi prin cele două drame – „Tótek”/ „Familia Tót” şi „Macskajáték” / „Jocul de-a pisica”.

Următoarea reprezentaţie cu „Familia Tót” este programată joi, 21 octombrie, la ora 19.00, în Sala Mare a Teatrului Tamási Áron.

23
/02
/24

Regizorul francez Nicolas Philibert, unul dintre marile nume ale filmului documentar la nivel internațional, semnează regia filmului Pe Adamant (Sur l’Adamant). Filmul a avut premiera la Festivalul Internațional de Film de la Berlin în 2023, unde a câștigat Marele Premiu, Ursul de Aur.

22
/02
/24

„Invit tinerii să vadă ceva rar, deosebit - prima expoziție organizată în România despre imaginea samuraiului văzută de cei mai importanți artiști japonezi din perioadele Edo și Meiji”, a spus avocatul George Șerban, colecționar de stampe japoneze, la vernisajul expoziției „Samurai. Legendele Japoniei”, care a avut loc pe 21 februarie, la Muzeul Brukenthal din Sibiu, cu sprijinul JTI.

22
/02
/24

Niki (12 ani) și Vika (11 ani) se întâlnesc pentru prima dată în metroul din Harkiv, unde familiile lor s-au refugiat de război. O poveste de dragoste neașteptată și emoționantă, care ne amintește că empatia, generozitatea și speranța în ceilalți sunt singurele lucruri care ne pot salva umanitatea pe timp de război.

22
/02
/24

Pe 27 februarie se împlinesc 2 ani de la dispariţia regizorului Nicolae Corjos, autorul celebrelor filme Liceenii şi Declaraţie de dragoste. Mai multe televiziuni vor puncta momentul, cu totul excepţională fiind iniţiativa postul de televiziune prin cablu Cinemaraton care pe 27 februarie va difuza întreaga zi titluri din filmografia lui Nicolae Corjos, atât filme artistice, cât şi documentare şi interviuri cu acesta.