„Fata necunoscută” & „(M)ucenicul”. Două de Cannes
https://www.ziarulmetropolis.ro/fata-necunoscuta-mucenicul-doua-de-cannes/

CRONICĂ DE FILM Despre „Fata necunoscută”, noul film – o dramă socială şi morală – al fraţilor belgieni Jean-Pierre şi Luc Dardenne. Și despre „(M)ucenicul” (al rusului Kirill Serebrennikov), cu un tânăr care, cu Biblia în mână, se tranformă într-un fanatic religios. Două filme de Cannes, acum în cinematografe.

Un articol de Ionuţ Mareş|25 martie 2017

Inclus în 2016 în Competiția Festivalului de la Cannes, de unde cunoscuții frați belgieni Jean-Pierre și Luc Dardenne sunt nelipsiți, „Fata necunoscută” („La fille inconnue”) urmărește tulburarea unei tinere doctorițe (jucată convingător Adèle Haenel), afectată de tragedia unei femei de culoare la care consideră că, prin nepăsare, a fost indirect părtașă.

Și asta din cauză că a ignorat intenționat soneria cabinetului, la o oră după încheierea programului, din dorința de a-i arăta unui stagiar timorat și cam nesigur pe el că, pentru o carieră respectabilă, e bine să ții la principii, indiferent ce ar fi.

Ceea ce urmează devine ușor previzibil și dezvăluie schematismul unui scenariu lipsit de strălucire sau, cel puțin, de strălucirea arătată altădată de cei doi mari cineaști: apăsată de mustrări de conștiință, tânăra pornește (în paralel cu ancheta poliției) într-o căutare frenetică a oricărui indiciu care ar ajuta-o să afle identitatea imigrantei africane. În același timp, renunță la a se mai muta într-un cabinet de prestigiu, pentru a se dedica în schimb cu maxim devotament îngrijirii pacienților nevoiași din cartierul din Liège unde lucrează și unde îi ține locul unui experimentat medic în prag de retragere.

Este remarcabilă și lăudabilă stăruința fraților Dardenne de a investiga în fiecare film mediul oamenilor simpli, în cronici sociale realiste în care personajele sunt dominate de dileme morale profunde și sunt nevoite să ia decizii dintre cele mai importante sub presiunea timpului. De aici și dinamismul din cinemaul lor, regăsibil și în „Fata necunoscută”, întărit, ca de obicei, de celebra folosire a camerei din mână, mereu în alertă și pe urmele protagonistei care duce în spate întregul film, și de un decupaj de o eficiență exemplară – tăieturile de montaj vin la momentul potrivit, înainte ca tensiunea acumulată în fiecare secvență să fie prea apăsătoare și să își piardă, astfel, efectul.

Deși are toate premisele narative și formale ale unui nou mare film al fraților Dardenne (inclusiv prin captarea atmosferei cenușii-neprietenoase dată de clima din Belgia), „Fata necunoscută” suferă din cauza unui scenariu ca o demonstrație. Un scenariu care nu permite filmului să fie mai liber, să evite pistele cunoscute și să decoleze spre o adevărată dramă cu o puternică încărcătură morală, în care răspunsurile la provocările lansate să nu poată fi anticipate, ci să se joace în fiecare moment și cu fiecare decizie a protagonistei. Transformarea doctoriței pare astfel neconvingătoare, insuficient pregătită și destul de puțin ofertant dramatizată.

„Fata necunoscută” este distribuit de Independența Film și a intrat de vineri în cinematografe.

Tot o demonstrație, însă una care se ia mai puțin în serios și care se duce în alegorie politică, propune și rusul Kirill Serebrennikov, în „(M)ucenicul”, prezent anul trecut în secțiunea „Un Certain Regard” a Festivalului de la Cannes.

În Rusia contemporană, în care portretul lui Vladimir Putin este nelipsit din instituțiile publice, un licean (Piotr Skvortsov) are o criză mistică, astfel că ajunge nedezlipit de Biblie și, convins că lumea din jurul său este pe o cale greșită, încearcă să-și impună ideile radicale, în special la școală, dar și în relație cu mama și cu un coleg pe a cărui problemă la un picior crede că o poate vindeca prin credința specială cu care se consideră binecuvântat.

Cu un scenariu bazat pe scriere dramaturgică, „(M)ucenicul” nu are ca miză atât transformarea tânărului într-un fanatic ortodox (arătată de altfel încă din debutul filmului, fără a fi oferite explicații), cât efectele asupra celorlalți ale schimbării protagonistului Veniamin.

Tânărul este deranjat, de pildă, de costumele de baie ale colegelor sale la lecțiile de înot și perturbă prin gesturi extravagante cursurile de educație sexuală și de teoria evoluției susținute de o tânără profesoară. Fiecare din aceste momente este urmat de o dezbatere (nu foarte subtilă) în care se confruntă opiniile tranșante ale protagonistului – exemplificate prin citate din Biblie (puse de Serebrennikov inclusiv pe ecran) și sprjinite de directoara liceului și de secretara ei, ca reprezentante ale autorității și puterii – și viziunile liberale și progresiste ale profesoarei, singura care are îndrăzneala de a se opune zelului tânărului.

„(M)ucenicul” este un film dialectic, pe care Serebrennikov îl împinge, printr-un stil de filmare „nervos” și prin cadre puternice, într-o zonă a absurdului și chiar a farsei, cu țintă spre societatea rusă în care rolul Bisericii Ortodoxe este unul major: este ceva inevitabil caraghios în comportamentul fără dileme și, de fapt, tot mai periculos al lui Veniamin (și a cărui cauză parțială se sugerează a fi chiar frustrarea sexuală).

Într-o astfel de convenție, este greu ca personajele să fie altceva decât simple tipologii, fantoșe caricaturizate și, de aceea, foarte puțin interesante. Nu e loc de finețuri și nuanțe în această denunțare destul de schematică a extremismului de orice fel, salvată totuși de la irelevanță prin tușele satirice, prin infiltrarea unor momente de delir suprarealist și printr-o anumită forță a regiei.

 

„(M)ucenicul” este distribuit de Transilvania Film și va intra în cinematografe la 31 martie. Filmul va putea fi însă văzut, în avanpremieră, marți, 28 martie, de la ora 19.30, la Cinema Elvira Popescu din București.  

 

01
/10
/21

BFFF 2021 a inclus o secţiune competiţională internaţională, la care s-au înscris peste 100 de scurtmetraje de modă, oferind patru premii. Câștigătorii au fost selectați de un juriu format din profesioniști din film, advertising și modă de pe scena locală și cea internaţională: Grigor Devejiev - Creative Director Jam Project, Marley Hansen - curator Nowness, Marcin Kempski - fotograf de modă londonez, Sandra Bold - Global Creative Director Publicis și Ina Borcea - fashion editor Harpers Bazaar.

30
/09
/21

Spectacolul continuă, acțiunea escaladează și toată sala vibrează pentru cel mai așteptat film din ultima perioadă, super producția 'Nu e vreme de murit' ajunge în avanpremieră pe marile ecrane din 30 septembrie la Cineplexx Băneasa, Titan, Sibiu, Satu-Mare și Târgu-Mureș.

29
/09
/21

CRONICĂ DE FILM Pentru un film de debut al unui regizor de teatru care nu a mai făcut până acum cinema, „Câmp de maci” (2020), de Eugen Jebeleanu, are o rigoare estetică neaşteptată, dar şi o lipsă de încrâncenare demnă de salutat.

28
/09
/21

CRONICĂ DE FILM „Crai nou” (2021), debutul Alinei Grigore, recent câştigător la Festivalul de la San Sebastian, aduce un aer proaspăt în cinematografia română.

28
/09
/21

THE FRENCH DISPATCH, LAND, QUO VADIS, AIDA?, scurtmetraje românești și internaționale, cele mai apreciate filme românești ale momentului si filmele premiate la Festival se văd în cadrul Retrospectivei ANONIMUL 2021 la ARCUB, Cinema Elvire Popesco și Terasa Institutului Francez între 28 septembrie și 3 octombrie.

27
/09
/21

În ultima săptămână din septembrie, „Cinema sub clar de lună“ aduce pe ecranul din Grădina Muzeului Național al Literaturii Române două dintre cele mai noi filme românești, Câmp de maci și documentarul Spioni de ocazie, alături de producții străine care au avut un parcurs spectaculos: Night of the Kings, aflat pe lista scurtă la premiile Oscar, și Apples, co-produs de Cate Blanchett și propus anul trecut de Grecia la Oscarul pentru Cel mai bun film internațional.

27
/09
/21

Frumoasa și bestia întâlnește viitorul tehnologiei în Belle, producția-fenomen semnată de regizorul japonez Mamoru Hosoda, care va deschide cea de-a 16-a ediție Animest. Prezentat în premieră internațională la Cannes, anime-ul Sci-Fi în care o adolescentă devine cea mai bună versiune a sa într-un univers paralel, creat în mediul virtual, se va vedea pentru prima dată pe marele ecran din România vineri, pe 8 octombrie, de la orele 18:30 și 21:30, la Cinema Elvire Popesco. Filmul va putea fi urmărit în curând în cinematografele din întreaga țară, distribuit de Bad Unicorn.

27
/09
/21

OPINIE Subfinanţat de nişte autorităţi nepăsătoare, fără cinematografe care să îi fie dedicate şi cu un public larg pus mai degrabă pe miştouri, filmul românesc de autor face performanţă an de an la cel mai înalt nivel. Iar 2021 o dovedeşte din plin. Este unul din paradoxurile româneşti.

24
/09
/21

Festivalul KINOdiseea aduce pe marele ecran filme despre protejarea mediului, relațiile dintre copii și părinți, curaj și empatie, la Cinema Gloria și Cinema Eforie.