Femei celebre în lumea medicală: Ana Aslan
https://www.ziarulmetropolis.ro/femei-celebre-%c3%aen-lumea-medical%c4%83-ana-aslan/

ROMÂNI CELEBRI ÎN STRĂINĂTATE Cercetarea medicală românească a dobândit recunoaştere internaţională datorită şi descoperirilor unei femei excepţionale: Ana Aslan (1897-1988).

Un articol de Georgeta Filitti|8 noiembrie 2017

Absolventă a Facultății de Medicină din București (1922), cu teza Cercetări asupra inervației vaso-motrice la om, realizată sub conducerea prof. Daniel Danielopol, cu care mai apoi va colabora toată viața, ea s-a specializat curând în gerontologie, ramură a medicinii privind studierea și combaterea fenomenelor de îmbătrânire.

În 1954 face o comunicare demonstrând capacitatea de întinerire a organismului uman prin tratament cu novocaină iar în 1957 descoperă Gerovitalul H3, medicament pe bază de procaină, utilizat cu succes în profilaxia și tratamentul îmbătrânirii. Până în 1980 fuseseră tratați, cu evidente efecte salutare, 100 000 de pacienți. Formele de prezentare s-au diversificat, de la injecții intravenoase sau intramusculare la loțiuni pentru păr și creme de față.

Medicamentul nu are contraindicații și nu este toxic. După cum reține prospectul, gerovitalul dă bucurie de a trăi, dorința de a lucra, ameliorează memoria, sporește capacitatea de concentrare. Apoi îmbunătățește vederea și auzul, mobilitatea articulațiilor și face să crească forța musculară. De asemenea, combate petele de pe piele și keratoza senilă, ajută la creșterea părului, repigmentarea pielii și sporește rezistența organismului la infecții și boli cu caracter degenerativ.

Socotit aproape un panaceu universal, gerovitalul a dus la înființarea a peste 150 de centre de tratament permanent în România. După opinia creatoarei, ideal ar fi fost ca acesta să înceapă încă din copilărie. Testat în străinătate, gerovitalul a dus la rezultate la fel de spectaculoase. ”Terapia Aslan” a făcut înconjurul lumii. În America au constatat că psihozele senile erau considerabil ameliorate (de exemplu, dintr-un lot de 25 de pacienți, 16 au manifestat îmbunătățiri semnificative ale sănătății. La fel în Germania specialiștii au folosit cu succes gerovitalul la arterioscleroze, artropatii diverse, sindromul parkinsonian senil etc.

Dincolo de efectele terapeutice categorice, statul român a văzut în promovarea gerovitalului (la care s-a adăugat Aslanovitalul, realizat în colaborare) și o sursă extraordinară de valută. Sute de străini au trecut pragul Institutului Național de Geriatrie de la Otopeni (unde Ana Aslan a devenit director în anul 1952).

În atmosfera restrictivă din perioada comunistă, când promovarea unei personalități se făcea doar ”cu voie de la partid”, medicația creată de Ana Aslan i-a adus o extraordinară recunoaștere națională și internațională. În 1945 era membră a Academiei de Medicină iar în 1974 a fost aleasă în Academia Română. În 1959 a devenit președinta Societății române de gerontologie;  a făcut parte din societatea de profil din Chile, a fost membră a Academiei de științe din New York. A fost decorată de autoritățile din Peru, Nicaragua, Germania, Spania, Italia, Venezuela, Grecia (aici o elevă a ei îi continuă opera cu succes). Brazilienii au onorat-o cu un doctorat honoris causa la Universitatea Braganza Paulista.

300 de lucrări științifice și alte 500 inspirate de cercetările ei dau măsura creativității ieșite din comun a acestei inspirate brăilence.



18
/11
/21

Seara de 3 decembrie 1986, în plină dictatură ceaușiștă, când românii îngheață de frig și acasă, și în școli, și în instituții de toate felurile, pare o seară ca oricare alta: se întunecă devreme, la televizor cetățenii se pot uita două ore, Tovarășul și Tovarășa sunt negreșit acolo, fabricile duduie necontenit, că ele lucrează „pe ture”. Dar cine iese din casă la București poate să meagă, de exemplu, la teatru.

11
/11
/21

Editura Nemira a lansat în imprintul de nonficțiune ORION autobiografia președintelui Statelor Unite ale Americii. Vă oferim un fragment din „Promisiunile mele. Despre viață și politică” de Joe Biden (traducere de Ruxandrei Toma, lectură de specialitate de Anca Sandu).

24
/10
/21

Ultimele două programe ale actualei ediții a Cineclubului One World Romania, disponibile online, gratuit, până la 18 noiembrie, se concentrează pe activitatea de la Sahia a Mártei Mészáros și Slavomir Popovici, doi cineaști care și-au lăsat amprenta asupra producției studioului de film documentar în moduri foarte diferite.

08
/10
/21

În epoca rețelelor de socializare, a selfie-urilor și filtrelor de tot felul, când o imagine se face și se desface în câteva secunde și toți visăm la gloria efemeră, conform butadei enunțate de Andy Warhol, dilemele și sensurile autoreprezentării încă sunt discutate. Căci a te reprezenta, indiferent de epocă, nu este un gest lipsit de semnificații estetice și sociale. Un articol de Monica Neațu.

08
/10
/21

O schiță de portret, în câteva cuvinte-cheie ce conturează un univers al lui. În anul 2020, s-au împlinit o sută de ani de la nașterea lui Federico Fellini. Pornind de la câteva secvențe din destinul lui de artist, să ne întoarcem la viețile tragicomice pe care le-a construit pe ecran.

23
/09
/21

Când s-a stins cel mai mare scriitor rus, cenzura lucra de zor, „dar sentimentele poporului rus nu puteau fi înăbușite”, notează americanul Jay Parini în ultimele pagini din cunoscutul roman „Ultima gară”.

21
/09
/21

Biografiile marilor împărați din China dinastică sunt ticsite de povești sângeroase, jocuri de culise, răzbunări, urzeli, iubiri devastatoare și multe alte ingrediente spectaculoase pe care industria de televiziune chineză le explorează și reformulează romanțat sub forma serialelor și filmelor istorice de larg consum.

11
/08
/21

Când s-a născut, pe 29 august 1891, la Sankt Petersburg, în afară de legătura de rudenie cu Anton Cehov, fratele tatălui său, prea puține lucruri păreau să-i prevestească uriașul și, în același timp, ciudat de nedreptul destin pe care avea să-l trăiască.

01
/08
/21

Cafenelele din Paris, Tirana și Moscova, ca niște simboluri ale orașelor, surprinse de scriitorul albanez Ismail Kadare, în fascinantul volum de memorii „Dimineți la Café Rostand” (Humanitas Fiction, 2021, traducere din albaneză și note de Marius Dobrescu).