Femei celebre în lumea medicală: Ana Aslan
https://www.ziarulmetropolis.ro/femei-celebre-%c3%aen-lumea-medical%c4%83-ana-aslan/

ROMÂNI CELEBRI ÎN STRĂINĂTATE Cercetarea medicală românească a dobândit recunoaştere internaţională datorită şi descoperirilor unei femei excepţionale: Ana Aslan (1897-1988).

Un articol de Georgeta Filitti|8 Noiembrie 2017

Absolventă a Facultății de Medicină din București (1922), cu teza Cercetări asupra inervației vaso-motrice la om, realizată sub conducerea prof. Daniel Danielopol, cu care mai apoi va colabora toată viața, ea s-a specializat curând în gerontologie, ramură a medicinii privind studierea și combaterea fenomenelor de îmbătrânire.

În 1954 face o comunicare demonstrând capacitatea de întinerire a organismului uman prin tratament cu novocaină iar în 1957 descoperă Gerovitalul H3, medicament pe bază de procaină, utilizat cu succes în profilaxia și tratamentul îmbătrânirii. Până în 1980 fuseseră tratați, cu evidente efecte salutare, 100 000 de pacienți. Formele de prezentare s-au diversificat, de la injecții intravenoase sau intramusculare la loțiuni pentru păr și creme de față.

Medicamentul nu are contraindicații și nu este toxic. După cum reține prospectul, gerovitalul dă bucurie de a trăi, dorința de a lucra, ameliorează memoria, sporește capacitatea de concentrare. Apoi îmbunătățește vederea și auzul, mobilitatea articulațiilor și face să crească forța musculară. De asemenea, combate petele de pe piele și keratoza senilă, ajută la creșterea părului, repigmentarea pielii și sporește rezistența organismului la infecții și boli cu caracter degenerativ.

Socotit aproape un panaceu universal, gerovitalul a dus la înființarea a peste 150 de centre de tratament permanent în România. După opinia creatoarei, ideal ar fi fost ca acesta să înceapă încă din copilărie. Testat în străinătate, gerovitalul a dus la rezultate la fel de spectaculoase. ”Terapia Aslan” a făcut înconjurul lumii. În America au constatat că psihozele senile erau considerabil ameliorate (de exemplu, dintr-un lot de 25 de pacienți, 16 au manifestat îmbunătățiri semnificative ale sănătății. La fel în Germania specialiștii au folosit cu succes gerovitalul la arterioscleroze, artropatii diverse, sindromul parkinsonian senil etc.

Dincolo de efectele terapeutice categorice, statul român a văzut în promovarea gerovitalului (la care s-a adăugat Aslanovitalul, realizat în colaborare) și o sursă extraordinară de valută. Sute de străini au trecut pragul Institutului Național de Geriatrie de la Otopeni (unde Ana Aslan a devenit director în anul 1952).

În atmosfera restrictivă din perioada comunistă, când promovarea unei personalități se făcea doar ”cu voie de la partid”, medicația creată de Ana Aslan i-a adus o extraordinară recunoaștere națională și internațională. În 1945 era membră a Academiei de Medicină iar în 1974 a fost aleasă în Academia Română. În 1959 a devenit președinta Societății române de gerontologie;  a făcut parte din societatea de profil din Chile, a fost membră a Academiei de științe din New York. A fost decorată de autoritățile din Peru, Nicaragua, Germania, Spania, Italia, Venezuela, Grecia (aici o elevă a ei îi continuă opera cu succes). Brazilienii au onorat-o cu un doctorat honoris causa la Universitatea Braganza Paulista.

300 de lucrări științifice și alte 500 inspirate de cercetările ei dau măsura creativității ieșite din comun a acestei inspirate brăilence.



06
/04
/17

ROMÂNI CELEBRI ÎN STRĂINĂTATE Exilul, ca formă de protest faţă de regimul politic din ţara de origine, a căpătat, în cazul românilor, după al Doilea Război Mondial, dimensiuni dramatice. Şi aceasta pentru că a fost vorba de valuri succesive şi de motivaţii deosebite.

03
/04
/17

A rămas în istoria justiției române ca unic orator și celebru penalist, pledoariile sale fiind publicate în „Biblioteca Marilor Procese", iar în istoria teatrului românesc prin trilogia: „Viforul”, „Apus de Soare”, „Luceafărul” și comedia „Hagi Tudose” - spectacol jucat pe scena Teatrului Metropolis.

28
/03
/17

ROMÂNI CELEBRI ÎN STRĂINĂTATE În 1960 se năştea la Brăila o mică făptură căreia i s-a prezis un viitor strălucit. Proorocirea s-a împlinit doar până la o vreme. Ca şi alţi mulţi români, şi-a făcut studiile la Paris; a debutat în oraşul natal la 21 de ani dar consacrarea a început să se contureze la Paris, graţie lui Ch. Gounod care i-a încredinţat rolul Margaretei din opera Faust.

15
/03
/17

Între permanenţele istoriei noastre se numără, fără discuţie, acţiunile de tip hei rup! Când, în apropierea jubileului de 40 de ani de domnie ai regelui Carol I, în 1906, s-a hotărât omagierea într-un fel a monarhului şi implicit a realizărilor din timpul lui, şantierul apărut pe mlaşinile şi smârcurile Filaretului au stârnit uimire.

14
/03
/17

Aşa îl socoteau englezii pe inginerul Gogu Constantinescu (1881-1965), în ajunul Primului Război Mondial. Pricina era puzderia de aplicaţii, inovaţii şi proiecte cu care genialul inventator venea în lumea tehnică a Marii Britanii.

06
/03
/17

ROMÂNI CELEBRI ÎN STRĂINĂTATE Aşa scria despre sine, din Mexic, George Bibescu, în 1862, tatălui său. În a doua jumătate a secolului al XIX-lea, se poate vorbi de o adevărată colonie română la Paris, formată din ai noştri, trăitori acolo, burlaci, sau căsătoriţi cu franţuzoaice, diplomaţi, alţii aflaţi în trecere. E o lume activă, cu saloane deschise, patronate de femei, unde se adună elita intelectuală şi mondenă franceză.

03
/03
/17

Pe 4 martie 2017 se împlinesc 40 de ani de la cutremurul care a îndoliat România. Atunci s-a stins din viață genialul nostru actor Toma Caragiu. Soția sa, Elena Caragiu, cu care a fost căsătorit 14 ani, face dezvăluiri, în premieră, pentru cititorii Ziarului Metropolis.

23
/02
/17

ROMÂNI CELEBRI ÎN STRĂINĂTATE În 1789 se năştea la Hotahova (azi în Albania) un om cu destin neobişnuit. La zece ani vine în Ţara Românească, face studii de filosofie la Viena şi de medicină în Germania, la Halle; revine la Bucureşti şi aici are o carieră spectaculoasă, cu reverberaţii până astăzi în Grecia. S-a stins din viaţă în 1874. E vorba de Apostol Arsaki.

23
/02
/17

A fost o vreme când la Bucureşti s-a construit mult, somptuos şi durabil. În istoria Europei răstimpul e cunoscut drept la belle époque; în România a fost vorba de domnia regelui Carol I. Să amintim doar câteva clădiri ridicate atunci şi cu care ne mândrim şi azi în faţa străinilor, încercând  să-i convingem că am fost „micul Paris”. Aşa dar: Ateneul român, Ministerul Agriculturii, Palatul Cantacuzino, Palatul de Justiţie, Poşta, CEC-ul, Muzeul Ţăranului Român, Palatul Bursei, Palatul Asigurări Generala, Bufetul de la Şosea, Palatul Camerei Deputaţilor (azi muzeul Patriarhiei), Fundaţia universitară Carol I

23
/02
/17

Se întâmpla de Dragobete, în anul 1929. Pentru prima oară în România, miza unui concurs de frumusețe era participarea la celebrul „Miss Univers”. După desfășurarea semifinalelor, organizate pe județe, Magda Demetrescu, “orfană de doar 17 ani, adoptată şi crescută de una dintre mătuşile sale.”- potrivit presei vremii - avea să fie declarată la începutul lunii martie „Miss România”.

14
/02
/17

MEMORIA CULTURALĂ „Sînt actor, deci liber de a fi oricînd adolescent“, mărturisea Grigore Vasiliu Birlic, într-o scrisoare adresată teatrului şi publicului. „Cei trei pereţi între care ne mişcăm sînt din carton vopsit, dar simbolizează adevărul, binele şi frumosul. Iar voi — onorat şi iubit public — consideraţi-vă invitaţi la cel mai nobil banchet: totul s-a făcut pentru voi, prin voi“. Ziarul Metropolis vă prezintă un text emoţionant, publicat de marele actor, acum 60 de ani, în revista Teatrul.

Page 10 of 30« First...89101112...2030...Last »