Femei celebre în lumea medicală: Ana Aslan
https://www.ziarulmetropolis.ro/femei-celebre-%c3%aen-lumea-medical%c4%83-ana-aslan/

ROMÂNI CELEBRI ÎN STRĂINĂTATE Cercetarea medicală românească a dobândit recunoaştere internaţională datorită şi descoperirilor unei femei excepţionale: Ana Aslan (1897-1988).

Un articol de Georgeta Filitti|8 noiembrie 2017

Absolventă a Facultății de Medicină din București (1922), cu teza Cercetări asupra inervației vaso-motrice la om, realizată sub conducerea prof. Daniel Danielopol, cu care mai apoi va colabora toată viața, ea s-a specializat curând în gerontologie, ramură a medicinii privind studierea și combaterea fenomenelor de îmbătrânire.

În 1954 face o comunicare demonstrând capacitatea de întinerire a organismului uman prin tratament cu novocaină iar în 1957 descoperă Gerovitalul H3, medicament pe bază de procaină, utilizat cu succes în profilaxia și tratamentul îmbătrânirii. Până în 1980 fuseseră tratați, cu evidente efecte salutare, 100 000 de pacienți. Formele de prezentare s-au diversificat, de la injecții intravenoase sau intramusculare la loțiuni pentru păr și creme de față.

Medicamentul nu are contraindicații și nu este toxic. După cum reține prospectul, gerovitalul dă bucurie de a trăi, dorința de a lucra, ameliorează memoria, sporește capacitatea de concentrare. Apoi îmbunătățește vederea și auzul, mobilitatea articulațiilor și face să crească forța musculară. De asemenea, combate petele de pe piele și keratoza senilă, ajută la creșterea părului, repigmentarea pielii și sporește rezistența organismului la infecții și boli cu caracter degenerativ.

Socotit aproape un panaceu universal, gerovitalul a dus la înființarea a peste 150 de centre de tratament permanent în România. După opinia creatoarei, ideal ar fi fost ca acesta să înceapă încă din copilărie. Testat în străinătate, gerovitalul a dus la rezultate la fel de spectaculoase. ”Terapia Aslan” a făcut înconjurul lumii. În America au constatat că psihozele senile erau considerabil ameliorate (de exemplu, dintr-un lot de 25 de pacienți, 16 au manifestat îmbunătățiri semnificative ale sănătății. La fel în Germania specialiștii au folosit cu succes gerovitalul la arterioscleroze, artropatii diverse, sindromul parkinsonian senil etc.

Dincolo de efectele terapeutice categorice, statul român a văzut în promovarea gerovitalului (la care s-a adăugat Aslanovitalul, realizat în colaborare) și o sursă extraordinară de valută. Sute de străini au trecut pragul Institutului Național de Geriatrie de la Otopeni (unde Ana Aslan a devenit director în anul 1952).

În atmosfera restrictivă din perioada comunistă, când promovarea unei personalități se făcea doar ”cu voie de la partid”, medicația creată de Ana Aslan i-a adus o extraordinară recunoaștere națională și internațională. În 1945 era membră a Academiei de Medicină iar în 1974 a fost aleasă în Academia Română. În 1959 a devenit președinta Societății române de gerontologie;  a făcut parte din societatea de profil din Chile, a fost membră a Academiei de științe din New York. A fost decorată de autoritățile din Peru, Nicaragua, Germania, Spania, Italia, Venezuela, Grecia (aici o elevă a ei îi continuă opera cu succes). Brazilienii au onorat-o cu un doctorat honoris causa la Universitatea Braganza Paulista.

300 de lucrări științifice și alte 500 inspirate de cercetările ei dau măsura creativității ieșite din comun a acestei inspirate brăilence.



11
/08
/21

Când s-a născut, pe 29 august 1891, la Sankt Petersburg, în afară de legătura de rudenie cu Anton Cehov, fratele tatălui său, prea puține lucruri păreau să-i prevestească uriașul și, în același timp, ciudat de nedreptul destin pe care avea să-l trăiască.

01
/08
/21

Cafenelele din Paris, Tirana și Moscova, ca niște simboluri ale orașelor, surprinse de scriitorul albanez Ismail Kadare, în fascinantul volum de memorii „Dimineți la Café Rostand” (Humanitas Fiction, 2021, traducere din albaneză și note de Marius Dobrescu).

26
/07
/21

La aproape doi ani după ce România intrase, şi ea, în absurdul celui de-al Doilea Război Mondial, în seara de sâmbătă, 26 septembrie 1942, Mihail Sebastian povestea în jurnalul care avea să iasă la lumină, tot din cauza istoriei absurde, mulţi ani mai târziu...

11
/07
/21

12 iulie 1909. Într-un sat din Teleorman se năștea Constantin Noica, cel care avea să devină cel mai important filosof al României, un destin în spatele căruia să ascund numeroase povești, discipoli celebri, ani de închisoare comunistă la Jilava și un fiu care s-a călugărit…

04
/07
/21

Pentru a marca 200 de ani de la nașterea lui Vasile Alecsandri (1821-1890), deținătorul primului premiu internațional pentru literatura română, Muzeul Național al Literaturii Române Iași organizează în 2021 o serie de expoziții, concursuri, ateliere, întâlniri și apariții editoriale speciale.

15
/06
/21

Printre artiştii care au schimbat modul în care ne raportăm la artă se numără și Max Hermann Maxy (Brăila, 1895- Bucureşti, 1971). El este doar unul dintre artiștii români care au reușit să uimească o lume cu lucrările lor. Un articol de Mihaela Ion.