FEST-FDR Timișoara: Dramaturgie românească, dezbateri și teatrul ca atitudine și memorie
https://www.ziarulmetropolis.ro/fest-fdr-timisoara-dramaturgie-romaneasca-dezbateri-si-teatrul-ca-atitudine-si-memorie/

Între 3-11 noiembrie, Teatrul Naţional din Timişoara a găzduit o nouă ediţie a FEST-FDR, Festivalul European al Spectacolului de Teatru – Festival al Dramaturgiei Româneşti, un festival despre societatea şi teatrul contemporane, în context aniversar.

Un articol de Cristina Enescu Aky|18 noiembrie 2019

Au fost așadar la Timișoara 17 spectacole pe dramaturgie românească (clasică și contemporană), iar în secțiunea FEST – 3 spectacole românești și două din străinătate. Din cele 9 zile de festival, iată trei dintre evenimentele cu puternice rezonanțe actuale, atât legate de Timișoara cât și de momentul 30 al istoriei românești de după Revoluție: dezbaterea „România 30: comunismul între istorie și fobie” și spectacolele „Cercurile încrederii”, „Jurnal de România. Timișoara” și „Timișoara. Capăt de linie”.

Dezbaterea „România 30: comunismul între istorie și fobie”

Pe 9 noiembrie, în penultima zi a Festivalului European al Spectacolului Timișoara – Festivalul Dramaturgiei Românești (FEST-FDR), Teatrul Național „Mihai Eminescu” din Timișoara a organizat o dezbatere în jurul celor 30 de ani trecuți de la Revoluție și a diferitelor modificări, evoluții și/ sau involuții aduși de ei societății românești. A fost vorba de cultura socială de dinainte și de după acel moment, de conexiunile dintre prezentul și trecutul nostru, dar și despre cum au influențat toate acestea spațiul, exprimarea și imaginarul public, cultura, arta și mentalul colectiv. La dezbatere au participat atât oameni din lumea teatrului (Ada Hausvater, directorul teatnrului Național din Timișoara, Oana Borș –selecționerul FEST-FDR-, criticul de teatru Cristina Modreanu și alții), cât și persoane din alte domenii de activitate.

„Dincolo de ideologii, vă propun să discutăm despre câteva lucruri care au influențat viața oamenilor simpli, care aveau la vremea Revoluției peste 8-10 ani, să zicem: ce am păstrat din acea epocă și trebuia să păstrăm (personal cred că aici este vorba de unele amintiri și valori personale, plus unele produse/mărci clasice care ne-au marcat viața), ce am păstrat și nu trebuia să păstrăm (aș include aici o categorie întreagă de frici moștenite și o anume obediență, dar și indiferența față de cum arată spațiul public), ce nu am păstrat și trebuia să fi păstrat (poate o anume solidaritate reală, existentă atunci, deși unii ar spune astăzi că solidaritatea în libertate e cumva utopică), ce nu am păstrat și nici nu trebuia să păstrăm (aici cred că putem vorbi despre tăcerea din acea epocă. E ok că am lăsat-o în urmă; într-un fel sau altul astăzi ne exprimăm). Vă propun să discutăm și despre ceva ce nu avem astăzi și nici nu aveam înainte, anume știința de a ne trăi libertatea.” (jurnalistul Mihai Brezeanu, moderatorul dezbaterii)

Directoarea TNT Ada Hausvater, criticul de teatru Cristina Modreanu și ceilalți participanți au discutat și despre evoluțiile și dinamica teatrului românesc, a instituțiilor culturale și a antreprenoriatului cultural, realități profund influențate (și care la rândul lor influențează și ele) societatea românească de astăzi.

„Cercurile încrederii” (Teatrul Național „Mihai Eminescu”, Timișoara)

Textul semnat de Radu Popescu a fost desemnat cel mai bună piesă a anului 2017 (la Concursul Național de Dramaturgie), iar în 2018 a avut premiera ca spectacol al Teatrului Național timișorean în regia Mihaelei Lichiardopol. Un spectacol la prima vedere paradoxal: cinci actori maturi joacă rolul a cinci adolescenți care formează o trupă de teatru de liceu, sub coordonarea unui actor care îi va pune față în față nu doar cu tehnici de actorie ci și cu o situații incomode, dure uneori, care îi duc pe tineri spre maturizare sau uneori spre decădere. E o poveste despre abuz sexual dar și de putere și autoritate, încredere, respect, prietenie, despre limite. Iar actorii timișoreni au reușit surprinzător de credibil să redea frământările și căutările acestor adolescenți.

Reprezentației programate în FEST-FDR i-a urmat o dezbatere cu publicul, pe care echipa spectacolului a decis să o lanseze ca o provocare, pentru a rupe dihotomia scenă-public și pentru a discuta unele din temele extrem de actuale și fierbinți din spectacol: fenomenul bullying în școli dar și în afara lor și dincolo de adolescență, hărțuirea sexuală, raportarea abuzurilor dar și modurile prin care fac față tinerii problemelor cu care se confruntă, relația lor cu autoritatea școlii și a părinților, importanța încrederii, a grupului de sprijin și a mentorilor.

„Cercurile încrederii”

„Jurnal de România. Timișoara” și „Timișoara. Capăt de linie” – teatru-viață cu, despre și (nu numai) pentru Timișoara

„Jurnal de România. Timișoara” este o producție a Teatrului German de Stat din Timișoara a cărui regie o semnează Carmen Lidia Vidu. A avut premiera la sfârșitul anului trecut și a fost selecționat în Festivalul Național de Teatru de anul acesta. E un spectacol în care, printr-o îmbinare de teatru, povești de viață reale, fotografie, secvențe de film  și proiecții multimedia, șase actrițe într-un fel sau altul legate de Timișoara povestesc pe rând cum a fost și cum este viața lor în acest oraș. Poveștile sunt monoloage emoționante, extrem de vii, uneori aproape visceral de personale, în care se împletesc iubiri, frustrări, amintiri traumatizante, succese și eșecuri de toate felurile, înstrăinări și regăsiri personale și comunitare.

Toate aceste povești sunt legate într-un fel sau altul de viața Timișoarei, și toate spun deopotrivă ceva despre femeile care le-au trăit dar și despre atmosfera, esența, identitatea acestui oraș de-a lungul ultimelor decenii, înainte și după Revoluție. E un spectacol-experiență, după care nu de puține ori urmează acel gen de aplauze în care se simte că cel puțin o bună parte a publicului pleacă emoționat din sală.

(Mai multe informații despre acest spectacol găsiți aici)

„Jurnal de România. Timișoara”

„Timișoara. Capăt de linie” este de asemenea un spectacol inedit deopotrivă pentru timișoreni, bănățeni și pentru publicul larg. S-a născut în urma unei idei originale și a unei documentări susținute a dramaturgului Peca Ștefan și a regizoarei Ana Mărginean, oameni de teatru cu o remarcabilă activitate atât în țară cât și în Europa respectiv în America. Cei doi au intervievat numeroase persoane din Timișoara, și au creat acest spectacol din fragmente ale memoriei sociale și culturale a orașului și a Banatului, legende urbane și „mituri fondatoare”, referințe la identitatea multiculturală a Timișoarei, povești despre identitate, comunitate, apartenență. Povestea este în sine o utopie plasată într-un viitor SF, din care personajul principal vine pentru a-și căuta originile din acest oraș. A rezultat un spectacol despre istoria și prezentului Timișoarei și a oamenilor și identității ei, dar și despre cum ceea ce povestim despre trecutul și prezentul nostru (noi ca indivizi și comunități) ne construiește identitatea, amintirile și relațiile cu ceilalți.

(Puteți citi o cronică a acestui spectacol aici)

„Timișoara. Capăt de linie”

Mai multe informații despre FEST-FDR puteți găsi în interviul acordat de selecționerul FEST-FDR, teatrologul Oana Borș.

Citiți și FEST – FDR 2019 a transformat sălile de spectacol în spații ale libertății și ale adevărului.

Cover foto: „Jurnal de România. Timișoara”

19
/11
/20

Care sunt teritoriile acceptate pentru luptă? Sexul? Clasa socială? Statulul? Spectatorii sunt invitați de regizoarea Ioana Păun să găsească propriile răspunsuri într-o experiență video în direct, Corporéal, care vorbește despre dominare, manipulare și abuz.

19
/11
/20

Din 18 noiembrie și până în 14 februarie 2021, Muzeul Municipiului București prezintă la Palatul Suțu (Bd. Ion C. Brătianu, nr. 2) expoziția „Moda în Bucureștiul interbelic”.

19
/11
/20

Explorată, reconstruită din amintiri și închipuiri vârsta de aur rămâne un timp la care te întorci în gând, ca să scapi de prezent. Dar și ca să-l înțelegi. Ziarul Metropolis vă invită la o întoarcere în copilăria scriitorului portughez, recompensat în 1998 cu Premiul Nobel pentru Literatură.

19
/11
/20

Una dintre cele mai de succes producţii teatrale ARCUB, spectacolul-recital „Ȋnsemnările unui nebun”, în regia lui Felix Alexa, ce îi aduce pe aceeași scenă pe actorul Marius Manole și compozitorul şi interpretul Alexandru Bălănescu, a fost inclus în selecţia celei de-a 30-a ediţii a Festivalului Naţional de Teatru și va fi disponibil pentru vizionare în perioada 25 noiembrie, de la ora 21.30 - 27 noiembrie, până la ora 21.30, pe www.fnt.ro.

19
/11
/20

CRONICĂ DE FILM Premiat pentru regie în secțiunea „Encounters” a Festivalului de la Berlin și cu lansarea în cinematografe compromisă de pandemie, „Malmkrog” (2020) este cel mai controversat, dar și cel mai îndrăzneț film românesc al anului. Cum ne provoacă de data asta Cristi Puiu?

18
/11
/20

Prin combinații inedite de mijloace vizuale și tehnici narative, scurtmetrajele incluse în acest an în Competiția Internațională BIEFF propun perspective alternative asupra unor subiecte care marchează realitatea cotidiană. O invitație deschisă la reflecție, dezbatere și dialog, evenimentul dedicat noilor forme de explorare a limbajului cinematografic va reprezenta, la această ediție, un punct de intersecție al diferitelor viziuni asupra violenței și a justificării ei morale, dar și asupra ideii de graniță și a locurilor de care aparținem.

18
/11
/20

Miercuri, 18 noiembrie, ora 19.30 vă invităm să vizionați lansarea romanului Trenul de Erlingen sau Metamorfoza lui Dumnezeu de Boualem Sansal, recent apărut în colecția „Raftul Denisei“, traducere din franceză semnată de Mădălina Ghiu. O distopie virulentă, luxuriantă, lumea ei semănând din ce în ce mai mult cu a noastră, noul roman al lui Boualem Sansal avertizează asupra proliferării extremismului religios în zonele fragile ale societății actuale.

17
/11
/20

Fotografii Adriana Lucaciu și Răzvan Voiculescu semnează primul ghid multimedia al Bărăganului, în cadrul proiectului Itinerama – „Explorator în Bărăgan”. Special pentru Ziarul Metropolis, Adriana Lucaciu trece în revistă trei spații pe care nu se aștepta să le găsească în Bărăgan.

17
/11
/20

Cu toții suntem de acord că experiența de la cinema este inegalabilă, însă cum momentan nu mai este posibilă în contextul pandemic actual, din pasiune și dor de emoția trăită în fața marelui ecran, Cineplexx a oferit în weekend porții de popcorn cald tuturor iubitorilor de filme.

16
/11
/20

CRONICĂ DE FILM Lansat recent în România direct online, pe pagina de Vimeo a distribuitorului Independenţa Film, „Beanpole” (2019) este al doilea film al lui Kantemir Balagov, considerat de unii cel mai bun tânăr regizor rus, educat la şcoala de cinema a lui Alexander Sokurov. O poveste despre traumele post-război, stilizată însă aproape până la academism.

Pagina 3 din 93212345...102030...Ultima »