Festivalul Național de Teatru: Graficaturi cu vânzare
https://www.ziarulmetropolis.ro/festivalul-national-de-teatru-graficaturi-cu-vanzare/

Cum urci scările spre sala Studio, de la etajul întâi al Teatrului Naţional din Bucureşti, pe pereţi atârnă nişte tablouri fără rame, doar cu titlul scris în partea de jos. Pe un fond alb, la o simplă privire vezi puncte, cercuri, linii. Sunt nişte semne ce se încheagă într-o figură pe care o recunoşti, pentru că e de notorietate. Sunt „graficaturile” lui Horaţiu Mălăele.

Un articol de Monica Andrei|27 octombrie 2015

Directoarea Festivalului Național de Teatru, Marina Constantinescu, a vorbit despre “omul de teatru și creatorul Horațiu Mălăele care practică și caricatura într-o manieră inconfundabilă” despre tușele vibrante care arată că lumea teatrului e mică.

Tudor Octavian a explicat de ce oamenii de teatru sunt vii, iar la alte vernisaje unde a participat a avut senzația că se află la parastas. “Mălăele își numește lucrările caligrafii, dar în artă, acestea nu sunt nici portrete, nici caricaturi. Sunt șarje. Șarja reține din portret ceva ce este greu de explicat în cuvinte, ceva ce nu poate fi povestit. De exemplu, e ca o privire rapidă, emblematică. Sunt niște desene, care au un maxim de conținut într-o formă. Niște linii și puncte dau o formă, adică un desen cu un altfel de înțeles, pentru că numai artistul Mălăele are un alt mod de a trata linia”.

Horațiu Mălăele a venit la vernisaj de la tenis, a stat de vorbă cu toată lumea, zâmbind, strângând și pupând mâini, îmbățișându-se cu toți cunoscuții. A luat cuvântul ultimul, pomenind că este emoționat, iar tot ce i se pune în cârcă, inclusiv laudele, nu crede că le merită. “Expoziția se deschide de la sine așa cum este, și închei. Vreau să răspund la întrebarea care mi s-a pus: de ce nu am spectacol în festival? Pentru că aici au fost invitate cele mai bune spectacole, iar ale mele sunt excepționale”.

Horatiu Malaele - Graficaturi - FNT - foto Lucian Muntean _1145

Lumea lui Horațiu Mălăele și socializarea prin artă

Arta are o funcţie socială, iar adevărata cultură nu se află numai în teritoriile geografice, ea este închisă şi în geografia lăuntrică a omului. Să regăseşti originile unei culturi nu înseamnă numai să răscoleşti vechile culturi, ci să ştii să găseşti și să vezi în partea de adânc uman, bogăţia inconştientului și teritoriul imaginar al unui artist.

Lumea din expoziția lui Horațiu Mălăele ni se prezintă de această dată în tușe și este formată din: Brâncuși, Toma [Caragiu], Nichita [Stănescu], Dali, Ionesco, Maia [Morgernstern], Tamara [Buciuceanu], Patapieviciul, Birlic, Charlot, Eminescu, Puiu Călinescu, Mihăilescu- Brăila, Purcărete, Tolstoi, George [Constantin], Picasso, Perjo, Tucă și Autoportet.

Omul e inseparabil de cultură, iar o expoziție de artă este necesară pentru că arta provoacă emoţii. Oamenii vin la vernisaj, află lucruri noi, apoi socializează. Întotdeauna am să susțin socializarea prin intermediul artei, pentru că se împlinesc nevoi psihice umane: de comunicare, acţiune, participare, cunoaştere și de recunoaştere a propriei identităţi. La expoziție au fost oameni de cultură și artă, tineri și niciun politician. Au conversat printre zâmbete și vin alb, apoi au plecat.

Irina Tapalagă este curatorul expoziței “Graficaturi”, al cărei vernisaj a avut lor pe 25 octombrie, în sala Studio de la etajul întâi a Teatrului Național, în cadrul Festivalului Național de Teatru. Expoziția este cu vânzare.

FOTO: Lucian Muntean



29
/05
/14

Deşi anii pe care Constantin Brâncuşi i-a petrecut în ţară, formându-se ca sculptor, au fost cu acribie reconstituiţi în ediţiile succesive ale catalogului Brâncuşi în România², întocmit de Barbu Brezianu, cât şi într-un studiu pe care acelaşi autor îl consacră începuturilor sculptorului, o analiză de detaliu ar putea conduce la evidenţierea influenţei amintitei perioade asupra ansamblului creaţiei.

22
/05
/14

Cunoscută fiind „vocaţia” pretimpurie, prin care Brauner acţiona ca artist suprarealist încă înainte de a şti că suprarealismul există – de vreme ce picturi expuse în 1924 la Bucureşti erau considerate a fi „introviziuni” –, poate părea surprinzător ca o imagine „integral suprarealistă”, cum „Passivité courtoise“ pare a fi, să se limiteze la a reconstitui iconografia şi, prin extensie, semnificaţia operei lui Duchamp, „La Mariée mise à nu par ses célibataires, même“.

14
/05
/14

În cadrul seriei de evenimente aniversare ARCUB 18 ani, în foaierul clădirii din Batiște 14 poate fi vizitată expoziția fotografică „Silent Places“, realizată de Oleg Mutu. Aceasta face parte dintr-un proiect format din trei produse culturale: un spectacol interdisciplinar (fără culise) care implică dans, muzică electronică și videografică; un film de dans; o expoziție foto semnată de Oleg Mutu (fotografiile sunt realizate analog și imprimate pe hârtie fotografică).

04
/04
/14

Galeriile Williams vă invită sâmbătă, 5 aprilie, de la ora 19.30, la vernisajul expoziției de pictură al artistei Dana Ștefania Apostol. În deschidere vor performa Andreea Marin, membră a trupei The Speakers şi Christian Maryan Green, membru al trupei Violent Monkey.

18
/03
/14

Cu ocazia sărbătoririi zilei de naştere a pictorului Theodor Aman, fondatorul Şcolii de Belle Arte din Bucureşti, pe 20 martie 2014 va avea loc un ceremonial de depunere de coroane de flori la Cimitirul Bellu. Joi, 20 martie 2014, de la orea 12.00, cu ocazia zilei de naştere a pictorului Theodor Aman, fondatorul Şcolii de […]

10
/03
/14

Un tablou ce îl reprezintă pe Iisus ca "Salvator Mundi", binecuvântând cu mâna dreaptă şi cu un glob de cristal în cealaltă, cumpărat cu 45 de lire, a fost vândut în 2013 cu 75 de milioane de dolari, în timpul unei licitaţii secrete, după ce a fost autentificat ca aparţinând lui Leonardo da Vinci.