Filip Florian, finalist la Premiul Angelus, 2017
https://www.ziarulmetropolis.ro/filip-florian-finalist-la-premiul-angelus-2017/

Filip Florian se numără printre finaliştii prestigiosului Premiu Literar al Europei Centrale „Angelus”, ediţia 2017, cu romanul „Zilele regelui” (Polirom, 2008, 2012, 2013, disponibil şi în ediţie digitală).

Un articol de Liliana Matei|24 septembrie 2017

Romanul, recompensat cu premiul „Manuscriptum” acordat de Muzeul Național al Literaturii Române şi declarat Cartea anului 2008 la Colocviul romanului românesc contemporan, a fost publicat în limba polonă la Editura Amaltea în toamna anului trecut, în traducerea Radosławei Janowska-Lascar.

Ceilalţi şase scriitori selectaţi în etapa finală sînt: Andrij Lubka (Ucraina), Stanisław Aleksander Nowak (Polonia), Oleg Pavlov (Rusia), Faruk Šehić (Bosnia şi Herţegovina), Monika Sznajderman (Polonia) şi Andrea Tompa (Ungaria). În competiţie au fost înscrise 67 de romane, dintre care 14 au fost selectate în etapa semifinală şi doar 7 în cea finală.

Gala de decernare a premiului – cea mai importantă distincţie pentru un volum tradus în limba polonă – va avea loc sîmbătă, 21 octombrie 2017, la Wroclaw. Cîştigătorul va fi recompensat cu un premiu în valoare de 150.000 PLN şi o statuetă realizată de artista Ewa Rossano. În cadrul Galei va fi decernat şi Premiul special al cititorilor „Natalia Gorbanevskaya”, dar şi Premiul pentru Traducere, acordat automat traducătorului cărţii cîştigătoare a Premiului „Angelus” din acest an. Toţi cititorii pot vota unul din cele şapte titluri finaliste, accesînd site-ul www.angelus.com.pl.

Romanul „Zilele regelui” a mai apărut în limbile maghiară (Magvető), bulgară (Panorama+), spaniolă (Acantilado), germană (Matthes&Seitz Berlin), engleză (editura americană Houghton Mifflin Harcourt) şi sîrbă (Heliks).

„Scriitura lui Florian – circulară, adesea ludică, uneori sentimentală –, trecînd de la casnic sau intim (de pildă dinţii lui Carol sau ocazionalele aventuri amoroase) către marea scenă a curţii regale (unde nu totul funcţionează conform rigorii protocolului de stat, precum episodul foarte amuzant al audienţei acordate de Carol otomanilor), dă savoare lecturii. Melanj neobişnuit, dar de mare succes, al istoriei cu ficţiunea, Zilele regelui este o opera care ne intrigă şi ne captivează…” (Complete Review)

Filip Florian, unul dintre cei mai apreciaţi şi mai îndrăgiţi scriitori români, s-a născut la 16 mai 1968, în Bucureşti. Primul său roman, Degete mici (2005), a fost recompensat cu Premiul pentru debut al României literare, Premiul de excelenţă pentru debut în literatură al Uniunii Naţionale a Patronatului Român şi Premiul Uniunii Scriitorilor pentru cel mai bun debut în proză.

În 2006, împreună cu fratele său Matei Florian, a publicat romanul „Băiuţeii” (patru ediții). Zilele regelui (2008), cel de-al treilea roman al lui Filip Florian, a fost distins cu Premiul „Manuscriptum” acordat de Muzeul Naţional al Literaturii Române şi a fost desemnat Cartea anului 2008 la Colocviul romanului românesc contemporan.

În România, cărţile lui Filip Florian au apărut la Editura Polirom, iar în străinătate, traduse în cincisprezece țări, la editurile Houghton Mifflin Harcourt (SUA), Suhrkamp și Matthes & Seitz (Germania), Acantilado (Spania), Fazi (Italia), Magvető și Bookart (Ungaria), Czarne și Amaltea (Polonia), Didakta (Slovenia), Ciela şi Panorama Plus (Bulgaria), Kalligram (Slovacia), University of Plymouth Press (Marea Britanie), Bokvennen (Norvegia), Altin Bilek (Turcia), Animar (Egipt), Ili-ili (Macedonia) şi Heliks (Serbia).

De la prima ediţie a Premiului „Angelus”, în 2006, România a obţinut o primă nominalizare pe lista scurtă în 2010 – Norman Manea pentru romanulÎntoarcerea huliganului” (Polirom, 2003, 2006, 2008, 2011) –, iar în 2015, Lucian Dan Teodorovici, finalist cu romanul „Matei Brunul” (Polirom, 2011, 2014), a obţinut Premiul „Natalia Gorbanevskaya”, acordat în memoria primului preşedinte al juriului, pentru romanul care a primit cele mai multe voturi din partea publicului. În 2016, Cristian Teodorescu, cu romanulMedgidia, oraşul de apoi” (Cartea Românească, 2009; Polirom, 2012), şi Varujan Vosganian, cu romanulCartea şoaptelor” (Polirom, 2009, 2012), s-au numărat printre finalişti, iar romanul „Cartea şoaptelor” a primit toate premiile decernate cu acest prilej: Marele Premiu „Angelus”, Premiul cititorilor „Natalia Gorbanevskaya” şi Premiul pentru Traducere.

31
/07
/15

Editura Polirom vă propune şi în această săptămînă două volume fascinante, de neratat, în colecţia „Hexagon. Cartea de călătorie”: Căzînd în gol, de Joe Simpson, un bestseller al literaturii montane, şi Trenul-fantomă către Răsărit, de Paul Theroux, continuarea Bazarului pe roţi, un clasic al literaturii de călătorie.

31
/07
/15

Festivalul Dilema veche se întoarce la Alba Iulia, între 21 şi 23 august 2015, cu – anunţă organizatorii - nouă ordine de zi care răsuceşte minţile: Pleşu, Liiceanu, Patapievici, folk, jazz şi alte fineţuri muzicale, politică europeană şi idei, scriitori şi filme documentare şi, mai ales, bună dispoziție şi umor dublu rafinat. Aceasta e situaţiunea.

30
/07
/15

Teatrul Pygmalion din Viena prezintă spectacolul-lectură Insula (Die Insel), de Gellu Naum, vineri, 31 iulie, de la ora 20.00. Evenimentul marchează împlinirea a 100 de ani de la naşterea dramaturgului, poetului, prozatorului şi eseistului român. Gellu Naum (1 august 1915 – 29 septembrie 2001) este considerat cel mai important reprezentant român al curentului suprarealist și unul dintre ultimii mari reprezentanți ai acestuia pe plan european.

29
/07
/15

„Creştinismul e dogmă, e mistică, e morală, e de toate, dar e în mod special un mod de a trăi şi o soluţie şi e reţeta de fericire.” Spunea Nicolae Steinhardt, unul dintre cei mai importanți intelectuali români ai secolului trecut. S-a născut pe 29 iulie 1912.

24
/07
/15

Recitesc “Sonata Kreutzer”. E o capodoperă, scurtă, dar capodoperă. Găsesc concluziile marelui rus false, dar premisele adevărate. Demonstrația – însă – strict textual, demonstrația că viața bărbatului cu femeia pe pământ e sortită unui lung șir de chinuri care pot decurge, lesne, în crimă, demonstrația e superbă.

22
/07
/15

Abia acum am ajuns – la doi ani de când a fost publicată – să citesc “Sărbătoarea neînsemnătății”, de Milan Kundera. Sunt un kunderian rezonabil. Iubesc literatura care a plecat din Cehia pentru a ajunge în inima lucrurilor.

20
/07
/15

Duc în chestiunea bibliografiei generale povara unor lipsuri enorme. Toate aceste lipsuri enorme sunt, în același timp, o discretă dovadă de înțelepciune. Am amânat ani de zile întâlniri cu anume scriitori. Cred că în literatură, la fel ca în dragoste, întâlnirile cuvenite tot se vor întâmpla.

17
/07
/15

„Cum suntem?”, „Cum credem că suntem?”, „Cum cred alţii că suntem?”, „Cum am ajuns să fim aşa?” sunt întrebări esenţiale atât pentru fiecare dintre noi, cât şi pentru întreaga societatea românească. În volumul Psihologia poporului român. Profilul psihologic al românilor într-o monografie cognitiv-experimentală, apărut la Editura Polirom, disponibil în librării din această săptămînă, renumitul psiholog Daniel David ne oferă, într-o manieră analitică riguroasă şi complexă, răspunsuri bine documentate.

15
/07
/15

„Povestirile lui Salamov reprezintă o lectură esenţială pentru acei cititori interesaţi de experienţa Gulagului; ele vin din familia prozei lui Soljenitin, cu stilul şi filosofia ei izbitoare.” (The Telegraph). Editura Polirom a publicat de curând cel de-al doilea volum al uneia dintre cele mai tulburatoare capodopere ale secolului XX: Povestiri din Kolima, de Varlam Salamov.

14
/07
/15

Am primit o frumoasă invitaţie: joi, 16 iulie, de la ora 19.00, într-o companie selectă, ar trebui să iau şi eu cuvântul despre cartea „Tangou pentru Lisandra” scrisă de Hélène Grémillon. Ştiu, ştiu, vă întrebaţi ce mă recomandă. Nu vă ascund şi că eu mi-am pus această întrebare şi că încă n-am găsit răspunsul.

13
/07
/15

Cartea aleasă pentru a treia întâlnire a clubului de lectură Pop-up Stories este Cum să uiți o femeie, de Dan Lungu, iar invitații care vor vorbi pornind de la aceqasta sunt jurnaliștii Laura Ștefănuț și Andrei Crăciun. Pop-up Stories Club are loc sâmbătă, 1 august, de la 17:00, în mansarda Lente din str Arcului nr 8, București. Intrarea e 20 lei, dar gratuită pentru studenți/elevi.