Filip Florian, finalist la Premiul Angelus, 2017
https://www.ziarulmetropolis.ro/filip-florian-finalist-la-premiul-angelus-2017/

Filip Florian se numără printre finaliştii prestigiosului Premiu Literar al Europei Centrale „Angelus”, ediţia 2017, cu romanul „Zilele regelui” (Polirom, 2008, 2012, 2013, disponibil şi în ediţie digitală).

Un articol de Liliana Matei|24 septembrie 2017

Romanul, recompensat cu premiul „Manuscriptum” acordat de Muzeul Național al Literaturii Române şi declarat Cartea anului 2008 la Colocviul romanului românesc contemporan, a fost publicat în limba polonă la Editura Amaltea în toamna anului trecut, în traducerea Radosławei Janowska-Lascar.

Ceilalţi şase scriitori selectaţi în etapa finală sînt: Andrij Lubka (Ucraina), Stanisław Aleksander Nowak (Polonia), Oleg Pavlov (Rusia), Faruk Šehić (Bosnia şi Herţegovina), Monika Sznajderman (Polonia) şi Andrea Tompa (Ungaria). În competiţie au fost înscrise 67 de romane, dintre care 14 au fost selectate în etapa semifinală şi doar 7 în cea finală.

Gala de decernare a premiului – cea mai importantă distincţie pentru un volum tradus în limba polonă – va avea loc sîmbătă, 21 octombrie 2017, la Wroclaw. Cîştigătorul va fi recompensat cu un premiu în valoare de 150.000 PLN şi o statuetă realizată de artista Ewa Rossano. În cadrul Galei va fi decernat şi Premiul special al cititorilor „Natalia Gorbanevskaya”, dar şi Premiul pentru Traducere, acordat automat traducătorului cărţii cîştigătoare a Premiului „Angelus” din acest an. Toţi cititorii pot vota unul din cele şapte titluri finaliste, accesînd site-ul www.angelus.com.pl.

Romanul „Zilele regelui” a mai apărut în limbile maghiară (Magvető), bulgară (Panorama+), spaniolă (Acantilado), germană (Matthes&Seitz Berlin), engleză (editura americană Houghton Mifflin Harcourt) şi sîrbă (Heliks).

„Scriitura lui Florian – circulară, adesea ludică, uneori sentimentală –, trecînd de la casnic sau intim (de pildă dinţii lui Carol sau ocazionalele aventuri amoroase) către marea scenă a curţii regale (unde nu totul funcţionează conform rigorii protocolului de stat, precum episodul foarte amuzant al audienţei acordate de Carol otomanilor), dă savoare lecturii. Melanj neobişnuit, dar de mare succes, al istoriei cu ficţiunea, Zilele regelui este o opera care ne intrigă şi ne captivează…” (Complete Review)

Filip Florian, unul dintre cei mai apreciaţi şi mai îndrăgiţi scriitori români, s-a născut la 16 mai 1968, în Bucureşti. Primul său roman, Degete mici (2005), a fost recompensat cu Premiul pentru debut al României literare, Premiul de excelenţă pentru debut în literatură al Uniunii Naţionale a Patronatului Român şi Premiul Uniunii Scriitorilor pentru cel mai bun debut în proză.

În 2006, împreună cu fratele său Matei Florian, a publicat romanul „Băiuţeii” (patru ediții). Zilele regelui (2008), cel de-al treilea roman al lui Filip Florian, a fost distins cu Premiul „Manuscriptum” acordat de Muzeul Naţional al Literaturii Române şi a fost desemnat Cartea anului 2008 la Colocviul romanului românesc contemporan.

În România, cărţile lui Filip Florian au apărut la Editura Polirom, iar în străinătate, traduse în cincisprezece țări, la editurile Houghton Mifflin Harcourt (SUA), Suhrkamp și Matthes & Seitz (Germania), Acantilado (Spania), Fazi (Italia), Magvető și Bookart (Ungaria), Czarne și Amaltea (Polonia), Didakta (Slovenia), Ciela şi Panorama Plus (Bulgaria), Kalligram (Slovacia), University of Plymouth Press (Marea Britanie), Bokvennen (Norvegia), Altin Bilek (Turcia), Animar (Egipt), Ili-ili (Macedonia) şi Heliks (Serbia).

De la prima ediţie a Premiului „Angelus”, în 2006, România a obţinut o primă nominalizare pe lista scurtă în 2010 – Norman Manea pentru romanulÎntoarcerea huliganului” (Polirom, 2003, 2006, 2008, 2011) –, iar în 2015, Lucian Dan Teodorovici, finalist cu romanul „Matei Brunul” (Polirom, 2011, 2014), a obţinut Premiul „Natalia Gorbanevskaya”, acordat în memoria primului preşedinte al juriului, pentru romanul care a primit cele mai multe voturi din partea publicului. În 2016, Cristian Teodorescu, cu romanulMedgidia, oraşul de apoi” (Cartea Românească, 2009; Polirom, 2012), şi Varujan Vosganian, cu romanulCartea şoaptelor” (Polirom, 2009, 2012), s-au numărat printre finalişti, iar romanul „Cartea şoaptelor” a primit toate premiile decernate cu acest prilej: Marele Premiu „Angelus”, Premiul cititorilor „Natalia Gorbanevskaya” şi Premiul pentru Traducere.

21
/03
/18

CĂRȚI DE NEOCOLIT Misticismul ebraic își găsește expresia concentrată în Cabala. Este o doctrină esoterică despre Dumnezeu și Univers ca formă foarte veche a revelației (de aici și sensul literar al cuvântului cabala, tradiție), transmisă de un lung șir de inițiați.

20
/03
/18

Pornim, astăzi, pe urmele scriitorului de Nobel Gabriel Garcia Marquez (născut într-o zi de 6 martie), prin câteva din multele orașe care l-au găzduit.

20
/03
/18

Nici mare, dar nici minor – îl aprecia G. Călinescu într-o cronică din 1932, pentru ca, în „Istoria literaturii“ din 1941, să găsească strălucita formulă: „El nu-i niciodată aşa de liric încât să fie mare, niciodată atât de facil încât să nu fie poet“. Autorul cunoscutelor „Balade vesele şi triste”, George Topîrceanu, contemporan cu Arghezi, Blaga şi Barbu, s-a născut la 20 martie 1886, la Bucureşti, în familia unui cojocar.

16
/03
/18

Joi, 22 martie, de la ora 19.00, se lansează la Librăria Humanitas de la Cișmigiu, romanul Visul numărul 9, de David Mitchell, recent apărut în traducerea lui Mihnea Gafița. Într-un registru stilistic uimitor, scriitorul britanic ne poartă în acest roman prin lumea halucinantă a metropolei Tōkyō. Romanul preia titlul cântecului #9 Dream de John Lennon, compozitorul preferat al personajului central.

15
/03
/18

Miercuri, 21 martie, ora 19.00, la Salon für Kunstbuch din cadrul Muzeului Belvedere 21 din Viena, va fi lansat volumul bilingv Dan Perjovschi. The Book of Notebooks / Cartea carnetelor (contribuții de: Jelena Vesić, Alina Șerban, What, How & for Whom / WHW, Kristine Stiles). La eveniment vor participa artistul Dan Perjovschi şi istoricul de artă și curatorul Alina Șerban.

13
/03
/18

Islamismul este religia unei apreciabile părți a umanității și înseamnă un mod de viață prin care li se cere adepților supunere față de voința lui Dumnezeu, așa cum i-a fost revelată Profetului. În limba arabă al-qu-ran, Coran, înseamnă recitare, iar Mahomet a primit recitarea cuvântului lui Dumnezeu de la „un om al Său”, Gabriel.

13
/03
/18

Teatrul Evreiesc de Stat organizează, în perioada 15 martie – 15 aprilie, a doua ediție a proiectului cultural educațional „Dați o carte, faceți parte!”. Prin această campanie, Teatrul Evreiesc de Stat își propune ca în fiecare an să contribuie, alături de editurile partenere, la dotarea bibliotecilor școlilor din București.

12
/03
/18

Ateliere de limbă elfă şi de bandă desenată cu Vlady, vampirul mâncător de usturoi, jocuri şi cele mai recente lansări de la Nemira, Paladin, Crime Scene Press, Millennium Press, Tritonic vor fi la târgul de carte SF&Fantasy Final Frontier, a şaptea ediţie, organizat la Universitatea Dimitrie Cantemir, pe 24 şi 25 martie. Intrarea este liberă.

11
/03
/18

CĂRȚI DE NEOCOLIT Dintre nenumăratele cărți aflate în librării, biblioteci ori case particulare, câteva rămân memorabile prin impactul asupra societății, prin numărul imens de cititori care le cercetează. E vorba de lucrările de caracter religios, proprii marilor credințe ale umanității. Creștinismul a folosit Biblia, cartea cărților, ca îndreptar de conduită morală, fiind lucrarea cu cel mai mare tiraj și versiuni în toate limbile Pământului.

07
/03
/18

Miercuri, 7 martie, de la ora 19.00, la Librăria Humanitas de la Cișmigiu (Bld. Regina Elisabeta nr.38), va avea loc lansarea romanului Casa de la Marginea Nopții de Catherine Banner, bestseller internațional tradus în peste douăzeci de limbi, desemnat drept „una dintre cele mai bune cărți ale anului 2016“. Scriitoarea britanică Catherine Banner va participa prin Skype la acest eveniment.