Filip Florian, finalist la Premiul Angelus, 2017
https://www.ziarulmetropolis.ro/filip-florian-finalist-la-premiul-angelus-2017/

Filip Florian se numără printre finaliştii prestigiosului Premiu Literar al Europei Centrale „Angelus”, ediţia 2017, cu romanul „Zilele regelui” (Polirom, 2008, 2012, 2013, disponibil şi în ediţie digitală).

Un articol de Liliana Matei|24 septembrie 2017

Romanul, recompensat cu premiul „Manuscriptum” acordat de Muzeul Național al Literaturii Române şi declarat Cartea anului 2008 la Colocviul romanului românesc contemporan, a fost publicat în limba polonă la Editura Amaltea în toamna anului trecut, în traducerea Radosławei Janowska-Lascar.

Ceilalţi şase scriitori selectaţi în etapa finală sînt: Andrij Lubka (Ucraina), Stanisław Aleksander Nowak (Polonia), Oleg Pavlov (Rusia), Faruk Šehić (Bosnia şi Herţegovina), Monika Sznajderman (Polonia) şi Andrea Tompa (Ungaria). În competiţie au fost înscrise 67 de romane, dintre care 14 au fost selectate în etapa semifinală şi doar 7 în cea finală.

Gala de decernare a premiului – cea mai importantă distincţie pentru un volum tradus în limba polonă – va avea loc sîmbătă, 21 octombrie 2017, la Wroclaw. Cîştigătorul va fi recompensat cu un premiu în valoare de 150.000 PLN şi o statuetă realizată de artista Ewa Rossano. În cadrul Galei va fi decernat şi Premiul special al cititorilor „Natalia Gorbanevskaya”, dar şi Premiul pentru Traducere, acordat automat traducătorului cărţii cîştigătoare a Premiului „Angelus” din acest an. Toţi cititorii pot vota unul din cele şapte titluri finaliste, accesînd site-ul www.angelus.com.pl.

Romanul „Zilele regelui” a mai apărut în limbile maghiară (Magvető), bulgară (Panorama+), spaniolă (Acantilado), germană (Matthes&Seitz Berlin), engleză (editura americană Houghton Mifflin Harcourt) şi sîrbă (Heliks).

„Scriitura lui Florian – circulară, adesea ludică, uneori sentimentală –, trecînd de la casnic sau intim (de pildă dinţii lui Carol sau ocazionalele aventuri amoroase) către marea scenă a curţii regale (unde nu totul funcţionează conform rigorii protocolului de stat, precum episodul foarte amuzant al audienţei acordate de Carol otomanilor), dă savoare lecturii. Melanj neobişnuit, dar de mare succes, al istoriei cu ficţiunea, Zilele regelui este o opera care ne intrigă şi ne captivează…” (Complete Review)

Filip Florian, unul dintre cei mai apreciaţi şi mai îndrăgiţi scriitori români, s-a născut la 16 mai 1968, în Bucureşti. Primul său roman, Degete mici (2005), a fost recompensat cu Premiul pentru debut al României literare, Premiul de excelenţă pentru debut în literatură al Uniunii Naţionale a Patronatului Român şi Premiul Uniunii Scriitorilor pentru cel mai bun debut în proză.

În 2006, împreună cu fratele său Matei Florian, a publicat romanul „Băiuţeii” (patru ediții). Zilele regelui (2008), cel de-al treilea roman al lui Filip Florian, a fost distins cu Premiul „Manuscriptum” acordat de Muzeul Naţional al Literaturii Române şi a fost desemnat Cartea anului 2008 la Colocviul romanului românesc contemporan.

În România, cărţile lui Filip Florian au apărut la Editura Polirom, iar în străinătate, traduse în cincisprezece țări, la editurile Houghton Mifflin Harcourt (SUA), Suhrkamp și Matthes & Seitz (Germania), Acantilado (Spania), Fazi (Italia), Magvető și Bookart (Ungaria), Czarne și Amaltea (Polonia), Didakta (Slovenia), Ciela şi Panorama Plus (Bulgaria), Kalligram (Slovacia), University of Plymouth Press (Marea Britanie), Bokvennen (Norvegia), Altin Bilek (Turcia), Animar (Egipt), Ili-ili (Macedonia) şi Heliks (Serbia).

De la prima ediţie a Premiului „Angelus”, în 2006, România a obţinut o primă nominalizare pe lista scurtă în 2010 – Norman Manea pentru romanulÎntoarcerea huliganului” (Polirom, 2003, 2006, 2008, 2011) –, iar în 2015, Lucian Dan Teodorovici, finalist cu romanul „Matei Brunul” (Polirom, 2011, 2014), a obţinut Premiul „Natalia Gorbanevskaya”, acordat în memoria primului preşedinte al juriului, pentru romanul care a primit cele mai multe voturi din partea publicului. În 2016, Cristian Teodorescu, cu romanulMedgidia, oraşul de apoi” (Cartea Românească, 2009; Polirom, 2012), şi Varujan Vosganian, cu romanulCartea şoaptelor” (Polirom, 2009, 2012), s-au numărat printre finalişti, iar romanul „Cartea şoaptelor” a primit toate premiile decernate cu acest prilej: Marele Premiu „Angelus”, Premiul cititorilor „Natalia Gorbanevskaya” şi Premiul pentru Traducere.

27
/02
/20

Fragmente esențiale dintr-o carte-monument „Balcanii. De la sfârșitul Bizanțului până azi”, de Mark Mazower (profesor de istorie la Columbia University).

25
/02
/20

Ernesto Sábato (1911-2011) a fost unul dintre cei mai importanți scriitori argentinieni din secolul XX, dacă nu cel mai important. Alături de Borges și Cortázar, Sábato a dat o viață nouă literaturii sud-americane.

21
/02
/20

Marketingul face întâlnirea/interacțiunea dintre artiști și public posibilă. Este esențial, dat fiind că artele spectacolului nu există în lipsa receptării directe de către un public prezent în proximitate. Volumul combină fondul teoretic cu câteva studii de caz și opiniile unor personalități ale lumii culturale/profesioniști cu mulți ani de experiență. Printre ei: Emil Boroghină, Constantin Chiriac, Lucian Vărșăndan, Adrian Roman, Dan Bartha-Lazăr, Vava Ștefănescu, Gilda Lazăr, Marinela Țepuș, Tamara Susoi, Maria Sârbu și Simion Buia.

16
/02
/20

Pe 12 februarie s-au împlinit 126 de ani de la nașterea uneia dintre scriitoarele cele mai cunoscute ale României interbelice. Purtând un pseudonim pe care l-a dezagreat dar care a consacrat-o, Otilia Cazimir a fost o feministă a vremii ei, dar și iubita discretă a unui alt mare poet.

09
/02
/20

În „Fata cu Leica” (Editura Art, 2019), Helena Janeczek spune extraordinara poveste a fotografei Gerda Taro, prima femeie fotograf ucisă pe front și partenera legendarului Robert Capa. O carte de neratat!

09
/02
/20

Născut pe 9 februarie 1940, la Cape Town, scriitorul sud-african J.M. Coetzee, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură (2003), împlinește astăzi 80 de ani. Cartea pe care v-o propunem este primul său roman, „Ținuturi în crepuscul” (Editura Humanitas Fiction).

06
/02
/20

Vineri, 21 februarie, la ora 19.00, la Librăria Humanitas de la Cișmigiu (Bd. Regina Elisabeta 38), va avea loc o dezbatere pornind de la volumul „Suntem dezrădăcinate. Călătoria mea şi poveştile altor fete refugiate din toată lumea”, apărut de curând la Editura Polirom, în traducerea Biancăi Alecu.

05
/02
/20

Pentru că februarie este luna iubirii (veți constata atât pe 14 februarie, cât și pe 24), ne-am gândit ce carte s-ar putea dovedi perfectă atât pentru doamne și domnișoare, cât și pentru domni. Am optat pentru „Cele zece iubiri ale lui Nishino”, de Hiromi Kawakami (Polirom, 2015, traducere din japoneză de Florin Oprina).

02
/02
/20

În cea mai nouă carte a sa, „Suntem dezrădăcinate” (Editura Polirom, 2019), Malala Yousafzai (Premiul Nobel pentru Pace, 2014) aduce laolaltă povești impresionante ale fetelor refugiate din întreaga lume.

28
/01
/20

Joi, 30 ianuarie, de la ora 19.00, librăria Humanitas de la Cișmigiu va fi gazda unui dialog despre Bucureștiul cărților și al scriitorilor. Cele două autoare ale volumului Dicționar de locuri literare bucureștene, Corina Ciocârlie și Andreea Răsuceanu, și invitații lor, criticii literari Dan C. Mihăilescu, Mihai Zamfir și Angelo Mitchievici, vor fi ghizi într-o recartografiere a orașului prin ficțiune.

28
/01
/20

Îndeobște, afacerile premiilor literare din România sunt banale și jalnice reglări de conturi între găști, se desfășoară între oameni care ar intra toți într-o debara sau într-o cabină telefonică. Certuri mari, mize mici.