Filmar. O altă faţă a lui Cristian Tudor Popescu
https://www.ziarulmetropolis.ro/filmar-o-alta-fata-a-lui-cristian-tudor-popescu/

CRONICA DE CARTE Proaspăt apărută la editura Polirom, „Filmar”, noua carte a lui Cristian Tudor Popescu, alias CTP, este o colecţie de texte, în majoritate despre cinema, ce reconfirmă un critic de film tăios în verdicte şi un scriitor cu un stil care atrage şi convinge.

Un articol de Ionuţ Mareş|29 noiembrie 2013

CRONICA DE CARTE. Proaspăt apărută la editura Polirom, „Filmar”, noua carte a lui Cristian Tudor Popescu, alias CTP, este o colecţie de texte, în majoritate despre cinema, ce reconfirmă un critic de film tăios în verdicte şi un scriitor cu un stil care atrage şi convinge.

Cât de des l-aţi văzut pe Cristian Tudor Popescu râzând sau măcar zâmbind? De câte ori l-aţi auzit făcând un laudatio? Aşa e, aproape niciodată. Dar există ceva, dincolo de tenis, care-l face pe CTP să-şi abandoneze masca de gazetar scârbit de politicieni şi de societate, mască ce, în ultimii peste 20 de ani, aproape i s-a lipit de chip. Iar acel ceva cu puteri miraculoase este filmul.

Cristian Tudor Popescu din Filmar, noua sa carte cu articole apărută la Polirom în colecţia „Ego.Publicistică”, devine simpatic chiar şi atunci când, ca cititor cinefil, nu eşti de acord cu el. Şi nu sunt puţine ocaziile când poţi găsi judecăţi care intrigă, în acest volum cu zeci de articole despre cinema, dar şi despre adevărate secvenţe de existenţă decupate ca într-un scenariu.

Numai că, în mod misterios, reuşeşte să convingă, cel puţin la momentul lecturii. Şi asta se datorează, cred, stilului inconfundabil, amestec de limbaj gazetăresc de opinie şi literatură condensată – plastic, direct şi tăios ca lama unui cuţit. Dar şi unei capacităţi unice de a distinge esenţele şi de a le scoate la suprafaţă, acolo unde cei mai mulţi comentatori de cinema se afundă în detalii, divagări inutile şi cuvinte sterpe.

Deşi aparent extrem de diverse – de la cronici despre filme străine şi româneşti şi comentarii despre evenimente cinematografice recente (gale, premii), la portrete şi felii de viaţă transpuse în proză – textele comunică fertil şi alcătuiesc un volum unitar, uşor de citit şi pe alocuri memorabil.

filmar

Coperta volumului „Filmar“, Editura Polirom

Este greu de uitat, de pildă, textul „Să frângi zborul floricelei către epiglota Ginelei”, în care observaţiile despre vizionarea, la mall, a filmului „Melancholia” al lui Lars von Trier sunt concurate de sarcasmul din descrierea făcută „Ginelei, Petronelei şi Manuelei”, vecinele sale de rând consumatoare de „păpuşoi prăjit”.

Deşi comentariile despre filme sunt departe de academism şi se menţin într-un subiectivism pe care numai marile semnături şi-l pot permite fără a cădea în ridicol, CTP îmbină privirea de cinefil exersat cu observaţiile de critic lucid şi cu stil, capabil deopotrivă de a arunca în derizoriu unele filme, dar şi de a încadra altele pe orbita valorii absolute.

Citiţi şi: Tudor Caranfil – rateurile unui critic de cursă lungă

Multe din texte, aşa cum sunt, de exemplu, cele despre „Când se lasă seara peste Bucureşti sau Metabolism” („Dry Cinema”), „Marţi, după Crăciun” („Bucătăria spaţială”), „A fost sau n-a fost?” („A fost sau n-a fost? Este!”) sau „Rocker” („Drock”), pot primi titlul de cele mai bune cronici la filmele româneşti menţionate.

Iar cea mai pregnantă declaraţie de dragoste pe care CTP o face filmului şi care ar fi putut sta ca motto al cărţii este următorul fragment, inclus la sfârşitul eseului „Parfum de om”: „Cea mai teribilă insultă care mi-a fost aruncată vreodată îi aparţine cineastului Cristi Puiu şi sună aşa: C.T. Popescu nu iubeşte cinematograful. Aş fi rămas cu totul indiferent dacă ar fi spus că nu iubesc viaţa”.

INFO

Editura Polirom

Filmar, de Cristian Tudor Popescu

Rating: ●●●●○

Ionuţ Mareş, autorul cronicii,

este şi colaborator al blogului
de film şi cultură cinematografică

Marele Ecran



22
/12
/19

Dragostea este în fel și chip. Sentimentul suprem, care se colorează în infinite nuanțe, care înflăcărează imaginația creatorilor dintotdeauna, a dat naștere unora dintre cele mai reușite romane, care își păstrează peste ani puterea de seducție asupra cititorilor.

16
/12
/19

Miercuri, 18 decembrie, ora 19.00, la Librăria Humanitas de la Cișmigiu, va avea loc lansarea romanului „Doamna Pylinska și secretul lui Chopin” de Eric-Emmanuel Schmitt, bestseller Gaudeamus 2019, recent apărut în seria de autor dedicată scriitorului francez, la Humanitas Fiction, în traducerea lui Doru Mareș.

15
/12
/19

Cartea „Milioanele arlechinului”, traducere din limba cehă și note de Sorin Paliga, a fost publicată la Editura Art în anul 2019.

14
/12
/19

Editura Humanitas vă învită luni, 16 decembrie, la ora 19.00, în librăria Humanitas de la Cișmigiu, la lansarea romanul „Deborah” de Cătălin Mihuleac, volum publicat în colecția „821.135.1 – Scriitori români contemporani”, coordonată de Andreea Răsuceanu.

05
/12
/19

Editura Corint vă invită la un eveniment cu totul special, dedicat pasionaților de istorie, dar și celor pentru care Regele Mihai I ocupă un loc aparte în inimă și bibliotecă. Joi, 5 decembrie, ora 18:00, la Exotique (Splaiul Unirii, nr. 96, București), are loc relansarea volumului „Ultimele convorbiri cu Regele Mihai I“ de Bogdan Șerban-Iancu.

04
/12
/19

Editura Humanitas Fiction vă invită joi, 5 decembrie, ora 19.00 la Librăria Humanitas de la Cișmigiu (Bld. Regina Elisabeta nr.38) la o întâlnire cu Eshkol Nevo, liderul noii generații de scriitori israelieni, prilejuită de lansarea romanului „Simetria dorințelor“, recent apărut în colecția „Raftul Denisei“ coordonată de Denisa Comănescu, în traducerea excelentă a Ioanei Petridean. Vor participa, alături de autor, jurnaliștii Cătălin Striblea și Marius Constantinescu. Întâlnirea va fi moderată de Denisa Comănescu, director general al Editurii Humanitas Fiction. Seara se va încheia cu o sesiune de autografe.

03
/12
/19

Librăria Humanitas de la Cișmigiu vă invită miercuri, 4 decembrie, ora 19.00, la lansarea volumului bilingv Opere scelte / Opere alese de Ugo Foscolo, apărut recent la Editura Humanitas, în colecția „Biblioteca Italiană“, în traducerea Smarandei Bratu Elian şi a lui Cornel Mihai Ionescu, cu o prefaţă de Giulio Ferroni.