Filme basarabene din anii `60, la Bucureşti
https://www.ziarulmetropolis.ro/filme-basarabene-din-anii-60-la-bucuresti/

PREVIEW Trei filme realizate în anii `60 în Republica Moldova, la ale căror scenarii au contribuit scriitori basarabeni, au fost aduse la Bucureşti în cadrul unui proiect inediat intitulat „Romanul românesc din stânga Prutului”. Filmele pot fi văzute marţi, 31 august, la ARCUB.

Un articol de Ionuţ Mareş|30 august 2021

Lungmetrajele „Ultima lună de toamnă” (1965), de Vadim Derbenev, şi „Singur în fața dragostei” (1969), de Gheorghe Vodă, precum şi scurtmetrajul „Priveghiul mărginașului”  (cunoscut şi cu titlul „Duminica în mahala”, 1969), de Vasile Brescanu, toate produse de studioul Moldova-Film, au fost alese pentru contribuţiile unor scriitori la scenariile lor.

„Ultima lună de toamnă” este bazat pe o nuvelă cu acelaşi titlu de Ion Druță, care a scris şi scenariul. Este povestea unui bătrân care simte că e pe moarte, aşa că merge în diferite localităţi din Moldova pentru a-şi revedea copiii.

„Singur în faţa dragostei” porneşte de la un roman al scriitorului Aureliu Busuioc, care a semnat şi scenariul. Filmul are în prim-plan un bărbat care se îndrăgosteşte de o altă femeie după despărţirea de soţie, într-un sat din Moldova.

Ion Druţă, Aureliu Busuioc şi Vasile Vasilache, care a scris scenariul la „Priveghiul mărginaşului” (împreună cu regizorul Vasile Brescanu), sunt trei dintre scriitorii incluşi în proiectul „Romanul românesc din stânga Prutului”, organizat de Asociația pentru cultură și arte Arbor, în parteneriat cu Muzeul Național de Literatură „Mihail Kogălniceanu” din Chișinău. Proiectul urmăreşte să promoveze valorile culturale basarabene în România.

Mai exact, programul are drept scop familiarizarea publicului din România cu cinci romane ale scriitorilor basarabeni șaizeciști, cărţi care, potrivit organizatorilor, au schimbat fața literaturii din stânga Prutului, după un deceniu de proletcultism, sau au creionat, în anii 2000, în cheie satirică, istoria zbuciumată a Basarabiei.

Este vorba despre romanele „Povestea cu cocoșul roșu” (1966), de Vasile Vasilache, „Zbor frânt” (1966), de Vladimir Beșleagă, „Biserica albă” (1987), de Ion Druță, „Venetica” (1998), de Ariadna Șalari, și „Hronicul găinarilor” (2006), de Aureliu Busuioc.

Operele au fost discutate în cadrul a două dezbateri, care au avut loc la ARCUB la 24 şi 25 august, şi prin texte scrise de criticii români Marius Chivu, Andreea Răsuceanu, Cosmin Ciotloș, Florina Pîrjol și Bogdan Crețu şi publicate în revista Contrafort din Republica Moldova şi pe site-ul dilemaveche.ro.

De asemenea, în cadrul proiectului, au fost aduse de la Chişinău, în premieră pentru publicul român, opere de artă, manuscrise şi obiecte  care au aparținut scriitorilor basarabeni și care constituie fondul de aur al Muzeului Național de Literatură „Mihail Kogălniceanu”. Alături de manuscrise și jurnale, sunt expuse portrete ale scriitorilor basarabeni, realizate în anii ‘70 de cea mai importantă pictoriță a spațiului transprutean, Valentina Rusu Ciobanu, și de portretistul Glebus Sainciuc, cunoscut ca mare creator de măști.  În cadrul expoziţiei a fost amenajată şi o mică sală de lectură, unde vizitatorii pot răsfoi romanele împrumutate de la biblioteca Muzeului Național de Literatură „Mihail Kogălniceanu. Expoziţia va fi deschisă până la 5 septembrie.

În acest context, marţi, 31 august, de ziua limbii române, începând cu ora 15.00, pot fi văzute şi cele trei filme, tot la ARCUB, în proiecţii cu intrare liberă.

„Când am făcut proiectul, am contactat Moldova-Film pentru un parteneriat. Ei mi-au dat o listă cu cinci filme în care au fost implicaţi scriitori. Însă unele nu erau decât în limba rusă, fără dublare sau subtitrare în română”, a explicat pentru Ziarul Metropolis Victoria Nagy Vajda, preşedinta asociaţiei Arbor.

„Doar Ultima lună de toamnă şi Priveghiul mărginașului erau dublate în română. Iar Singur în faţa dragostei l-am găsit în varianta dublată la Teleradio-Moldova. Toate sunt dublate într-o română foarte bună şi foarte frumoasă”, a mai spus ea.

„Producţiile de la Moldova-Film erau apreciate. Se făceau foarte multe filme, cel puţin în comparaţie cu perioada de după 1990. Acest spaţiu (al Republicii Moldova) chiar era cunoscut pentru filme (în Uniunea Sovietică). Era ales inclusiv pentru peisajele şi infrastructura sa bună”, potrivit Victoriei Nagy Vajda.

„Atunci, în anii ‘60, debutează aceşti scriitori cu operele lor, care fie sunt apreciate , fie sunt criticate, iar lor li se interzice dreptul la semnătură. Efectiv, atunci a avut loc naşterea literaturii în Republica Moldova, după perioada de după Al Doilea Război Mondial, când a fost dificil, mulţi au fugit, s-au refugiat, au avut de suferit”, a completat preşedinta Arbor.

Potrivit ei, implicarea scriitorilor în cinematografia nu este întâmplătoare, pentru că în acea perioadă exista o foarte strânsă colaborare a oamenilor de cultură din toate sectoarele. „S-au împrietenit. Erau legaţi unii de alţii. Au constituit un cerc strâns. Unitatea şi complicitatea lor au dus la lupta pentru limbă, pentru alfabet, la rezistenţa prin cultură”, a mai spus Victoria Nagy Vajda.

09
/03
/23

Mai mult de un deceniu, scriitorul american David Fideler, originar din Michigan și stabilit la Sarajevo, și-a însoțit cafeaua de dimineață cu lectura câte unei epistole de-a lui Seneca (cca. 4 î.Hr. - 65 d.Hr.), „cel mai convingător și mai elegant dintre scriitorii stoici”, „conștiința Imperiului Roman”. Astfel a apărut volumul „Mic dejun cu Seneca” (Editura Trei).

01
/03
/23

Compania de Librării București (CLB), cel mai longeviv lanț de librării din România, și Headsome Communication lansează astăzi, 1 martie 2023, cea de-a treia ediție a SuperPovești din București, un proiect îndrăgit care își propune să readucă în actualitate legendele și poveștile despre oraș cu ajutorul noii generații de cititori.

23
/02
/23

Sâmbătă, 25 februarie 2023, de la ora 12.00, Institutul Cultural Român organizează, prin Centrul Național al Cărții, un eveniment online dedicat traducătorilor de limba română din întreaga lume.

20
/02
/23

Amantele regilor au fost, uneori, respinse sau denigrate de societate, alteori tolerate sau chiar admirate pentru frumusețea lor sau pentru influența pe care o exercitau asupra suveranilor. Mai aproape de zilele noastre, amantele președinților erau ținute în secret sau negociate cu presa, în încercarea de a proteja imaginea șefilor de stat, văzuți ca lideri morali și exemplari pentru societate.

14
/02
/23

Scriitorul Dinu Flămând va participa la o serie de evenimente organizate în Mexic, în perioada 16-28 februarie 2023, cu sprijinul Institutului Cultural Român. Turneul va începe la Festivalul Internațional de Poezie „Jornadas Pellicerianas” și se va încheia cu participarea la evenimentul „Fandango de la lectura”, prezidat de Prima Doamnă a Mexicului, Beatriz Gutiérrez Müeller, în Veracruz.