Filme basarabene din anii `60, la Bucureşti
https://www.ziarulmetropolis.ro/filme-basarabene-din-anii-60-la-bucuresti/

PREVIEW Trei filme realizate în anii `60 în Republica Moldova, la ale căror scenarii au contribuit scriitori basarabeni, au fost aduse la Bucureşti în cadrul unui proiect inediat intitulat „Romanul românesc din stânga Prutului”. Filmele pot fi văzute marţi, 31 august, la ARCUB.

Un articol de Ionuţ Mareş|30 august 2021

Lungmetrajele „Ultima lună de toamnă” (1965), de Vadim Derbenev, şi „Singur în fața dragostei” (1969), de Gheorghe Vodă, precum şi scurtmetrajul „Priveghiul mărginașului”  (cunoscut şi cu titlul „Duminica în mahala”, 1969), de Vasile Brescanu, toate produse de studioul Moldova-Film, au fost alese pentru contribuţiile unor scriitori la scenariile lor.

„Ultima lună de toamnă” este bazat pe o nuvelă cu acelaşi titlu de Ion Druță, care a scris şi scenariul. Este povestea unui bătrân care simte că e pe moarte, aşa că merge în diferite localităţi din Moldova pentru a-şi revedea copiii.

„Singur în faţa dragostei” porneşte de la un roman al scriitorului Aureliu Busuioc, care a semnat şi scenariul. Filmul are în prim-plan un bărbat care se îndrăgosteşte de o altă femeie după despărţirea de soţie, într-un sat din Moldova.

Ion Druţă, Aureliu Busuioc şi Vasile Vasilache, care a scris scenariul la „Priveghiul mărginaşului” (împreună cu regizorul Vasile Brescanu), sunt trei dintre scriitorii incluşi în proiectul „Romanul românesc din stânga Prutului”, organizat de Asociația pentru cultură și arte Arbor, în parteneriat cu Muzeul Național de Literatură „Mihail Kogălniceanu” din Chișinău. Proiectul urmăreşte să promoveze valorile culturale basarabene în România.

Mai exact, programul are drept scop familiarizarea publicului din România cu cinci romane ale scriitorilor basarabeni șaizeciști, cărţi care, potrivit organizatorilor, au schimbat fața literaturii din stânga Prutului, după un deceniu de proletcultism, sau au creionat, în anii 2000, în cheie satirică, istoria zbuciumată a Basarabiei.

Este vorba despre romanele „Povestea cu cocoșul roșu” (1966), de Vasile Vasilache, „Zbor frânt” (1966), de Vladimir Beșleagă, „Biserica albă” (1987), de Ion Druță, „Venetica” (1998), de Ariadna Șalari, și „Hronicul găinarilor” (2006), de Aureliu Busuioc.

Operele au fost discutate în cadrul a două dezbateri, care au avut loc la ARCUB la 24 şi 25 august, şi prin texte scrise de criticii români Marius Chivu, Andreea Răsuceanu, Cosmin Ciotloș, Florina Pîrjol și Bogdan Crețu şi publicate în revista Contrafort din Republica Moldova şi pe site-ul dilemaveche.ro.

De asemenea, în cadrul proiectului, au fost aduse de la Chişinău, în premieră pentru publicul român, opere de artă, manuscrise şi obiecte  care au aparținut scriitorilor basarabeni și care constituie fondul de aur al Muzeului Național de Literatură „Mihail Kogălniceanu”. Alături de manuscrise și jurnale, sunt expuse portrete ale scriitorilor basarabeni, realizate în anii ‘70 de cea mai importantă pictoriță a spațiului transprutean, Valentina Rusu Ciobanu, și de portretistul Glebus Sainciuc, cunoscut ca mare creator de măști.  În cadrul expoziţiei a fost amenajată şi o mică sală de lectură, unde vizitatorii pot răsfoi romanele împrumutate de la biblioteca Muzeului Național de Literatură „Mihail Kogălniceanu. Expoziţia va fi deschisă până la 5 septembrie.

În acest context, marţi, 31 august, de ziua limbii române, începând cu ora 15.00, pot fi văzute şi cele trei filme, tot la ARCUB, în proiecţii cu intrare liberă.

„Când am făcut proiectul, am contactat Moldova-Film pentru un parteneriat. Ei mi-au dat o listă cu cinci filme în care au fost implicaţi scriitori. Însă unele nu erau decât în limba rusă, fără dublare sau subtitrare în română”, a explicat pentru Ziarul Metropolis Victoria Nagy Vajda, preşedinta asociaţiei Arbor.

„Doar Ultima lună de toamnă şi Priveghiul mărginașului erau dublate în română. Iar Singur în faţa dragostei l-am găsit în varianta dublată la Teleradio-Moldova. Toate sunt dublate într-o română foarte bună şi foarte frumoasă”, a mai spus ea.

„Producţiile de la Moldova-Film erau apreciate. Se făceau foarte multe filme, cel puţin în comparaţie cu perioada de după 1990. Acest spaţiu (al Republicii Moldova) chiar era cunoscut pentru filme (în Uniunea Sovietică). Era ales inclusiv pentru peisajele şi infrastructura sa bună”, potrivit Victoriei Nagy Vajda.

„Atunci, în anii ‘60, debutează aceşti scriitori cu operele lor, care fie sunt apreciate , fie sunt criticate, iar lor li se interzice dreptul la semnătură. Efectiv, atunci a avut loc naşterea literaturii în Republica Moldova, după perioada de după Al Doilea Război Mondial, când a fost dificil, mulţi au fugit, s-au refugiat, au avut de suferit”, a completat preşedinta Arbor.

Potrivit ei, implicarea scriitorilor în cinematografia nu este întâmplătoare, pentru că în acea perioadă exista o foarte strânsă colaborare a oamenilor de cultură din toate sectoarele. „S-au împrietenit. Erau legaţi unii de alţii. Au constituit un cerc strâns. Unitatea şi complicitatea lor au dus la lupta pentru limbă, pentru alfabet, la rezistenţa prin cultură”, a mai spus Victoria Nagy Vajda.

21
/01
/22

Intimități, cel de-al patrulea roman al lui Katie Kitamura, scriitoare americană de origine japoneză, se înscrie deja pe linia succesului precedentelor cărți ale autoarei, traduse în peste 20 de limbi, iar una dintre ele aflată în curs de ecranizare. Pornind din start cu avantajul unor recomandări puternice din partea fostului președinte Barack Obama și a lui Oprah Winfrey, Intimități a fost apreciat atât pentru temele propuse de scriitoare, cât și pentru stilul ultramodern, nonconformist și „cool” în care e scris, după cum observa The New York Times.

18
/01
/22

„Cartea orașelor”, a doua antologie publicată în colecția „821.135.1 – Scriitori români contemporani”, atrage atenția asupra unui element important al oricărei proze, spațiul.

18
/01
/22

Autorul bestsellerului „Sub un cer sângeriu” revine în colecția Fiction Connection a Editurii Trei cu o poveste autentică, „Ultima vale verde”, al cărei fir străbate mai multe țări, printre care și România, și în care măiestria condeiului se ia la întrecere cu flerul jurnalistului.

13
/01
/22

Inclus în topul New York Times al celor mai bune 10 cărți ale anului trecut, Intimități, cel de-al patrulea roman al scriitoarei americane Katie Kitamura, a atras atenția celor mai importante publicații din Statele Unite și a primit aprecieri din partea unor cititori „de calibru greu”.

13
/01
/22

De ce este important Bitcoin pentru societatea contemporană și care sunt principiile pe care s-au bazat creatorul rămas în continuare anonim și comunitatea care contribuie la menținerea siguranței rețelei și a valorii acestei monede? Sunt câteva dintre lucrurile despre care vor discuta o parte dintre autorii bestsellerului internațional Bitcoin. Libertatea, finanțe, viitor la întâlnirea online&live de joi, 13 ianuarie, de la ora 19.30. 

11
/01
/22

La început de 2022 vă mulțumim că ne sunteți alături și apreciați lista noastră editorială, în care autorii români sunt din ce în ce mai numeroși. În ultimii ani, scriitorii români publicați de Grupul Editorial Trei au cucerit zeci de mii de cititori, așa că suntem siguri că vă doriți să aflați care vor fi noutățile în 2022.

10
/01
/22

Pentru Curtea Veche Publishing, 2021 a insemnat un an cu un puternic mesaj de intoarcere la lectura si educatie. Fiecare dintre titlurile publicate, de la noutati care s-au impus puternic pe piata, pana la editii de colectie ale bestsellerurilor care au consacrat editura in cei 23 de ani de existenta, fiecare dintre campaniile realizate au fost si sunt toate argumente pentru intoarcerea la citit intr-o perioada deloc usoara.

29
/12
/21

Vrem să mulțumim cititorilor pentru un an minunat în care am reușit să livrăm peste 500.000 de colete cu 1.500.000 de cărți și multă bucurie. Pasiunea lor pentru lectură ne-a motivat să aducem tot mai multe titluri pe rafturile noastre virtuale, așa că am pregătit o surpriză care îi va ajuta să înceapă noul an cu cele mai citite titluri din 2021. Am strâns într-un top acele cărți care ne-au reamintit să râdem cu poftă, ne-au provocat să ne punem întrebări dificile, ne-au inspirat să trăim cu pasiune, dar și să prețuim momentele de liniște alături de cei dragi.

23
/12
/21

„Lecţii nocturne în Micul Ierusalim” de Rick Held, un roman memorabil despre dragoste şi război, inspirat din fapte reale, este inspirat de amintirile tatălui său din timpul celui de-al Doilea Război Mondial. Roman apărut în colecţia „Biblioteca Polirom”, traducere de Iulia Gorzo. este inspirat de amintirile tatălui său din timpul celui de-al Doilea Război Mondial. • Roman apărut în colecţia „Biblioteca Polirom”, traducere de Iulia Gorzo.

22
/12
/21

Într-un interviu acordat jurnalistei Alida Mocanu despre ultimul său roman, Yoga, publicat de Editura Trei, Emmanuel Carrère vorbește și despre modul cum a depășit experiența izolării, în pandemie, care în Franța a fost destul de lungă. „Ca scriitor, care prin natura profesiei caut să confer sens vieții prin scris, să dau formă literară experiențelor trăite, m-am pomenit și eu, ca toată lumea, confruntat cu această poveste enormă și inedită și habar n-am avut cum s-o înțeleg”, spune Carrère.