Filme regizate de femeile puternice ale indie-ului american în AIFF
https://www.ziarulmetropolis.ro/filme-regizate-de-femeile-puternice-ale-indie-ului-american-in-aiff/

Două filme remarcabile ale cinematografiei independente americană, realizate de regizoarele americane Chloe Zhao şi Kelly Reichardt: THE RIDER şi CERTAIN WOMEN, în selecţia de anul acesta a American Independent Film Festival, care va avea loc în Bucureşti în perioada 27 aprilie – 3 mai. Cele două filme contrastează cu agitatul ritm al poveştilor americane cu super-eroi aducând în atenţie poveşti profunde, calde, nuanţate şi generatoare de empatie pentru personaje aflate la răscrucea vieţii.

Un articol de Petre Ivan|30 martie 2018

Apreciat de critici şi Premiat la Quinzaine des Realisateurs de la Cannes anul trecut, THE RIDER este portretul atent şi emoţionant al unui tânăr, Brady, fost călăreţ de rodeo şi, acum, îmblânzitor de cai, care se reface după un accident.

Filmul realizat de Chloe Zhao ni-l prezintă pe Brady, legat trup şi suflet de câmpiile care înconjoară rulota în care trăieşte împreună cu tatăl său văduv şi sora sa mai mică, încercând să se despartă de trecutul său. Cu toate acestea, cum ispita de “a călări” îi este prea adânc înrădăcinată, criza masculinităţii sale devine, curând, una existenţială.

Folosind actori non-profesionişti şi inspirându-se din povestea vieţii protagonistului Brady Jandreau, Zhao construieşte, cu autenticitate delicată, un portret liric al omului şi al naturii. Doar cel de-al doilea film al regizoarei americane, THE RIDER a câştigat premiul C.I.C.A.E. la Cannes şi a fost prezentat la peste 40 de festivaluri internaţionale de film, printre care Telluride, Toronto, Sundance şi Sarajevo – fiind considerat unul dintre cele mai originale şi puternice filme americane ale anului trecut.

Kelly Reichardt a fost o prezenţă constantă la Festivalul de Film Sundance încă de la primele sale filme de lung metraj. Filmele ulterioare, prezentate în selecţiile de la Cannes (WENDY & LUCY, 2008) şi Veneţia (MEEK’S CUTOFF, 2010; şi NIGHT MOVES, 2013) i-au adus pe bună dreptate renumele de a fi una dintre cele mai importante creatoare ale cinematografului indie. O regizoare meticuloasă, cu o abordare minimalistă în ceea ce priveşte povestea şi forma, filmele ei sunt expresii nepretenţioase ale unor emoţii care ard la foc mic, crescând.

Pornind adesea de la scurte povestiri adaptate pentru ecran şi concentrându-şi filmele în jurul unor personaje feminine puternice, Reichardt construieşte portrete bogate psihologic ale unor oameni obişnuiţi, definiţi în mod egal de peisajul pastoral pe care îl locuiesc şi de fragilitatea legăturilor umane pe care le caută.

Acţiunea din CERTAIN WOMEN (premiul pentru cel mai bun film al Festivalului BFI din Londra), care are loc într-un orăşel din Montana, se bucură de interpretări remarcabile a trei vedete care portretizează trei femei aflate în momente definitorii ale vieţilor lor. Laura Dern o joacă pe o avocată nemulţumită de viaţa ei personală şi se confruntă cu o dilemă morală legată de unul dintre clienţii săi.

Michelle Williams, colaboratoarea frecventă al lui Reichardt (WENDY & LUCY, MEEK’S CUTOFF), o interpretează pe Gina, o soţie şi o mamă prinsă într-un moment dificil al căsniciei sale. Ultimul capitol al acestei pastorale americane îi este dedicat iubirii neîmpărtăşite dintre o fermieră anonimă şi o profesoară de drept din oraş, jucată cu fragilitate de Kristen Stewart.

Deşi cele trei poveşti sunt conectate prin mici anse narative, ceea ce realmente le leagă sunt temele recurente ale operei lui Reichardt: singurătatea şi împăcarea cu sine a unor personaje a căror forţă exterioară contrazice profunda lor fragilitate emoţională. Filmat într-un ritm bine calculat, atent la gesturile şi emoţiile care se pot citi printre cuvinte, CERTAIN WOMEN este o invitaţie la empatie şi speranţă.

American Independent Film Festival este singurul festival din România dedicat cinematografiei independente americane şi îşi propune să familiarizeze cinefilii români cu filme americane narative relizate în tradiţia marilor autori americani al anilor ‘70 şi ‘80.
Festivalul i-a avut anul trecut ca oaspeţi pe Joaquin Phoenix, Ethan Hawke, John C. Reilly iar în acest an facilitează întâlnirea publicului român cu Sebastian Stan, cel mai de succes actor american de origine română.

Proiecţiile din festival au loc la Cinema Pro şi la sala de cinema a MŢR.

Programul proiecţiilor şi noutăţi despre filmele şi evenimentele din festival vor fi actualizate pe siteul filmedefestival.ro, pe pagina de Facebook American Independent Film Festival şi Instagram (@AmericanIndependentFilmFest).

Foto: AIFF – facebook

24
/03
/21

OPINIE Atunci când un succes internaţional aduce câte un film românesc în atenţia unui public mai larg decât grupul cinefililor fideli, mulţi simt o nevoie irepresibilă de a comenta. Asta nu ar fi o problemă, dacă discursul nu ar cădea în miştocăreală, rostită pe un ton superior: „Vă spun eu cum stă treaba cu cinematografia română!”.

23
/03
/21

CRONICĂ DE FILM „Soul” (2020), noua animaţie a lui Pete Docter şi a Studioului Pixar, debordează de fantezie şi reia ambiţia din „Inside Out” (2015) de a crea imagini şi personaje animate accesibile pentru a reprezenta concepte abstracte.

17
/03
/21

OPINIE Ştim că cinematografia din România, în afară de succese, are propriile probleme, deloc puţine. Însă merită să privim puţin şi la ce se întâmplă peste Prut, în Republica Moldova, unde se încearcă de câţiva ani să se creeze condiţiile pentru dezvoltarea unei cinematografii.

17
/03
/21

FRIENDS/ PRIETENII TĂI este unul dintre cele mai bine cotate seriale de televiziune, având multiple Premii Emmy și Globuri de Aur și multe alte nominalizări. Este o comedie inteligentă  despre experiențele unui  grup de prieteni din cartierul Manhattan, care încearcă să-și croiască un drum, pe cont propriu, în New York.

15
/03
/21

CRONICĂ DE FILM Documentarele biografice mainstream nu prea au cum să ofere surprize formale. Au cam aceeaşi structură, iar diferenţele sunt marcate de personalitatea adusă în prim-plan. Produs şi lansat recent de Netflix, „Pelé” este un film cât se poate de convenţional. Însă e greu de criticat prea aspru: ni-l prezintă pe marele Pelé, aşa că patosul e mai uşor de trecut cu vederea.