Filmele aflate în cursa pentru Oscar, o lecţie de istorie americană
https://www.ziarulmetropolis.ro/filmele-aflate-in-cursa-pentru-oscar-o-lectie-de-istorie-americana/

Aproape jumătate dintre lungmetrajele aflate în cursa pentru premiul Oscar la categoria „cel mai bun film” au ca subiecte pagini decisive din istoria Statelor Unite ale Americii.   „Lincoln”, de Steven Spielberg, un film ce prezină lupta dusă de preşedintele american Abraham Lincoln pentru abolirea sclaviei, ar putea servi drept sursă de inspiraţie pentru oamenii […]

Un articol de Andrada Văsii|14 ianuarie 2013

Aproape jumătate dintre lungmetrajele aflate în cursa pentru premiul Oscar la categoria „cel mai bun film” au ca subiecte pagini decisive din istoria Statelor Unite ale Americii.

 

„Lincoln”, de Steven Spielberg, un film ce prezină lupta dusă de preşedintele american Abraham Lincoln pentru abolirea sclaviei, ar putea servi drept sursă de inspiraţie pentru oamenii politici americani,prin prisma abilităţii celebrului şef de stat de a obţine sprijinul Congresului, dincolo de graniţele partizanatului politic.

Sclavia şi Războiul Civil american reprezintă punctele centrale şi în cel mai recent film regizat de Quentin Tarantino, „Django dezlănţuit/ Django Unchained”, ce prezintă aventurile unui sclav devenit vânător de recompense, care încearcă să îşi elibereze soţia din ghearele personajului malefic interpretat de Leonardo DiCaprio.

O incursiune în istorie nu înseamnă neapărat că producătorii unui film au respectat cu fidelitate evenimentele:„Argo”, de Ben Affleck, care prezintă operaţiunea de salvare a unor diplomaţi americani, rămaşi captivi în Teheran în timpul Revoluţiei iraniene, a fost criticat pentru micile „derapaje” istorice pe care le conţine, iar CIA a criticat includerea unor scene de tortură în pelicula „Zero Dark Thirty”, regizată de Kathryn Bigelow, care reconstituie misiunea de urmărire şi de capturare a teroristului Osama ben Laden.

În cel mai recent film regizat de Spielberg, personajul Abraham Lincoln, interpretat magistral de britanicul Daniel Day-Lewis, se află doar la un pas de a apela la corupţie pentru a-i convinge pe reprezentanţii Partidului Democrat să adopte legea pentru abolirea sclaviei.

Spectatorii din afara Statelor Unite vor avea ocazia, urmărind acest film, să înveţe câteva lucruri: reprezentanţii Partidului Democrat au fost aceia care se opuneau cel mai mult abolirii sclaviei şi maşinaţiunile politice au fost acelea care au permis încheierea Războiului Civil.

După ce a lansat „Django Unchained”, Quentin Tarantino a fost nevoit să explice motivul pentru care în filmul său este folosit aproape fără încetare cuvântul „nigger” („negru”), un termen în general interzis în filmele americane. Celebrul regizor spune că pelicula sa este pertinentă din punct de vedere istoric, însă acest argument nu a reuşit să închidă gura criticilor de cinema, care reproşează totodată violenţa extremă a filmului.

Reproşurile aduse lui Ben Affleck au venit din Canada, ţară a cărei ambasadă din Teheran i-a primit pe diplomaţii americani înainte de salvarea acestora de CIA, întrucât în acest film diplomaţii canadieni sunt descrişi ca fiind nişte martori binevoitori, fără a avea o implicare decisivă.

Ambasadorul canadian din epocă, Ken Taylor, a pus punctul pe „i” într-un interviu recent: „Filmul este amuzant, interesant, pertinent şi oportun. Dar, ştiţi, Canada nu a fost doar un spectator la acele evenimente. CIA a fost un partener secundar”.

Kathryn Bigelow a atras la rândul ei furia directorilor de la CIA şi a mai multor reprezentanţi ai Congresului americani, care consideră că anumite scene din „Zero Dark Thirty” îi fac pe spectatori să creadă că tortura a avut un rol determinant în obţinerea informaţiilor care au permis capturarea teroristului Osama ben Laden.

Un grup care militează pentru apărarea drepturilor civile, Center for Constitutional Rights, a deplâns joi nominalizarea peliculei „Zero Dark Thirty” la Oscarul pentru cel mai bun film. Grupul s-a declarat „profund dezamăgit văzând că Hollywoodul pare dispus să acorde cel mai prestigios trofeu al său unui film care glorifică una dintre cele mai sumbre perioade din istoria naţiunii” lui.

„Ar trebui să fie un moment de ruşine şi de luare a angajamentului că ororile descrise în film nu vor mai fi niciodată comise. Sperăm că membrii Academiei de film americane (asociaţia care decernează premiile Oscar, n.r.) vor decide în consecinţă şi nu îşi vor acorda voturile acestui film”, au declarat reprezentanţii acestui grup.

 

Sursa: Mediafax

15
/01
/24

Teatrul Maghiar de Stat Cluj își ia cu tristețe rămas bun de la actorul András Csíky, laureat al premiilor Kossuth și Jászai Mari, distins cu Premiul UNITER pentru întreaga activitate, care s-a stins din viață în data de 13 ianuarie 2024, la vârsta de 94 de ani

12
/01
/24

Proiectul „Narațiuni ale națiunii”, produs de PostModernism Museum cu ocazia Zilei Culturii Naționale 2024, abordează valorile naționale într-o perspectivă multidisciplinară, prin teme dedicate unor genuri și mijloace de exprimare atractive: bandă desenată, muzică rock și folk, literatură, arte vizuale, istoria artei, în care reprezentările naționale sunt înțelese ca valori democratice, dimensiune europeană, influențe creative specifice unui spațiu de spiritualitate și limbaj comun.

12
/01
/24

Luna ianuarie aduce în spațiile galeriei neconvenționale Celula de Artă două noi vernisaje: acumulare.colecție 3, expoziția-colecție de lucrări dăruite de prieteni artiști a co-fondatorului Celulei de Artă, Daniel Loagăr, la spațiul-vitrină din B-dul Carol nr. 53 și experimental I, expoziția de fotografie experimentală a artistului vizual Marius Adrian, la Pop Up Window de la Galeria Kulterra (str. Știrbey Vodă nr. 104 – 106).

12
/01
/24

Scrisoarea trimisă de către scriitorul Mircea Damian din închisoare, jurnalul intim al unei doamne de la curtea regală, un jurnal de front din cel de-al Doilea Război Mondial, catrenul dedicat de Lucian Blaga uneia dintre muzele sale și ultima scrisoare trimisă de Ion Antonescu către soție s-au numărat printre cele mai discutate obiecte de colecție licitate la finalul anului trecut.

11
/01
/24

Institutul Cultural Român anunță lansarea ediției din 2024 a Programului CANTEMIR*, program de finanțare pentru proiecte culturale destinate mediului internațional. ICR va acorda finanțare nerambursabilă pentru inițiative culturale din domeniile arte vizuale (arte plastice, arte decorative, știință/cercetare și arhitectură, design, noile media, fotografie, performance) și artele spectacolului (teatru, muzică, dans).