Filmul cu decernarea premiului Nobel lui Emil Palade, difuzat miercuri în PREMIERĂ naţională
https://www.ziarulmetropolis.ro/filmul-cu-decernarea-premiului-nobel-lui-emil-palade-difuzat-miercuri-in-premiera-nationala/

Filmul ceremoniei de decernare a premiului Nobel pentru medicină lui George Emil Palade va fi difuzat în premieră în România miercuri, la Universitatea de Medicină şi Farmacie “Carol Davila” din Capitală, cu prilejul centenarului savantului. “Am reuşit, cu insistenţe la Fundaţia Nobel şi la televiziunea suedeză, să putem difuza filmul în integritatea lui, dar nu […]

Un articol de Andrada Văsii|7 Noiembrie 2012

Filmul ceremoniei de decernare a premiului Nobel pentru medicină lui George Emil Palade va fi difuzat în premieră în România miercuri, la Universitatea de Medicină şi Farmacie “Carol Davila” din Capitală, cu prilejul centenarului savantului.

“Am reuşit, cu insistenţe la Fundaţia Nobel şi la televiziunea suedeză, să putem difuza filmul în integritatea lui, dar nu avem voie să îl dăm decât o singură dată, fapt care se va întâmpla miercuri, la centenarul George Emil Palade”, a declarat pentru MEDIAFAX rectorul UMF “Carol Davila”, prof. dr. Ioanel Sinescu.

 Evenimentele dedicate centenarului vor avea loc în Amfiteatrul Mare al universităţii, cu începere de la ora 10.00. Printre invitaţi se vor număra personalităţi ştiinţifice ale Academiei Române şi Ministerului Educaţiei, nume din elita medicinei româneşti, profesori şi reprezentanţi ai universităţilor de medicină şi farmacie din ţară, alături de membri ai comunităţii universitare “Carol Davila”.

În memoria lui Palade, UMF “Carol Davila” a hotărât ca Amfiteatrul Mareal instituţiei şi promoţia de studenţi 2012 să îi poarte numele, la fel urmând să se numească premiul pentru cercetare.

 Laureatul Nobelului 1999 pentru Medicină şi Fiziologie, Günter Blobel, spunea despre savantul român, mentorul său academic, că “Palade a fost pentru medicină ceea ce a fost Einstein pentru ştiinţă”.

George Emil Palade s-a născut la 19 noiembrie 1912 în Iaşi, într-o familie de intelectuali. După ce a terminat şcoala primară, a plecat la Buzău, unde a urmat cursurile Liceului “Bogdan Petriceicu Haşdeu”, pentru ca apoi să ia drumul Capitalei, pentru a se înscrie la Facultatea de Medicină din Bucureşti, absolvită în 1936. Şi-a descoperit vocaţia şi pasiunea pentru cercetare chiar din facultate, fiind numit asistent, din timpul studenţiei, la Institutul de Anatomie condus de profesorul Francisc Rainer. În 1940, obţine titlul de doctor în Medicină cu teza “Tubul urinifer al delfinului. Studiu de morfologie şi fiziologie comparată”.

După absolvirea facultăţii, Palade a lucrat timp de doi ani ca asistent de medicină internă la clinica renumitului profesor N. Gh. Lupu de la Spitalul Colentina, funcţie la care renunţă, însă, pentru a reveni la Catedra de Anatomie, alături de procesorul Gr. T. Popa, sub îndrumarea căruia a rămas până în 1946, străbătând rapid treptele ierarhiei didactice până la gradul de conferenţiar. În 1946 a plecat în Statele Unite, ca cercetător în laboratorul lui Robert Chambers din cadrul Departamentului de Bologie al Universităţii din New York, urmând ca, şapte ani mai târziu, să obţină cetăţenia americană. Fascinat de “revoluţiile” produse în medicină de descoperirile lui Albert Claude, biologul belgian care i-a devenit şi mentor, Palade acceptă onorat invitaţia de a lucra la Institutul Rockfeller, poziţie pe care o va ocupa timp de 27 de ani.

În tot acest timp, combinând tehnicile de centrifugare cu cele de analiză biochimică şi microscopie electronică, a studiat organizarea internă a celulei, făcând importante descoperiri ştiinţifice: a descris structura fină a mitocondriei, a descoperit ribozomii care, în onoarea sa, au fost numiţi, o vreme, “granulele lui Palade” şi a studiat structura sinapsei chimice şi reticulul endoplasmatic. După descoperirea ribozomilor şi a structurii lor chimice, începe studiile de analiză morfologică şi biochimică a procesului secretar în pancreas explicând mecanismul celular al secreţiei proteice, făcând astfel una dintre cele mai mari descoperire ale sale.

La începutul anilor ’60, a fost primul care a emis ideea că transportul macromolecular prin endoteliu se realizează prin vezicule.

În 1961, Palade este ales membru al Academiei Naţionale a Ştiinţei din Statele Unite. Între 1973 şi 1990, a fost directorul departamentului de biologie celulară a Universităţii Yale.  La 10 decembrie, 1974, primeşte premiul Nobel pentru Fiziologie şi Medicină, alături de Albert Claude şi Christian de Duve, pentru “descoperirile lor privind organizarea structurală şi funcţională a celulei”. Cu această ocazie, declară că primirea premiului Nobel este nu numai o recunoaştere a muncii sale de pionerat, care a contribuit la naşterea biologiei celulare, dar şi o mare responsabilitate.

Devine membru de onoare al Academiei Române în 1975 şi Preşedinte de Onoare al Universităţii “Carol Davila” Bucureşti în 1992, ocazie cu care i-a fost înmânată Diploma Omagială a Universităţii. Din 1990, a condus laboratorul de biologie celulară a Universităţii din San Diego.

George Emil Palade a încetat din viaţă la 8 octombrie 2008, în statul american California.

 

Sursa: Mediafax

09
/11
/19

Ultimele trei zile ale FEST-FDR aduc în sălile Teatrului Național din Timișoara o serie de spectacole de neratat, evenimente efervescente care preiau tema centrală a acestei ediții a FEST-FDR și o redau din cele mai interesante perspective.

08
/11
/19

În acest weekend se încheie Festivalul SoNoRo în București, cu trei concerte și o petrecere ce continuă tematica dadaistă a acestei ediții. Publicul este invitat vineri, 8 noiembrie, ora 19:30, la Muzeul Național de Artă al României, iar de la ora 22:00, la Switch Lab.

08
/11
/19

Joi, 7 noiembrie, de la ora 18, în Sala Mare a Teatrului Național din Timișoara, FEST-FDR prezintă „Medea’s boys”, o producție Teatrul Apollo 111, un spectacol necesar pentru o societate în care discriminarea de gen a dominat întotdeauna viața, în toate aspectele ei.

08
/11
/19

„The Romanians: 30 Years of Cinema Revolution”, cel mai amplu program dedicat vreodată cinematografiei românești în Statele Unite ale Americii, care celebrează în 30 de filme trei decenii de cinema de după căderea regimului comunist, va avea loc la Film Forum din New York între 15 și 26 noiembrie 2019.

07
/11
/19

CRONICĂ DE FILM Pentru spectatorul român, filmul "Maria, Regina României" (2019), de Alexis Sweet Cahill, vine ca o ciudăţenie. E egal diferit de Noul Val şi de fostele filme pretins istorice de tip Sergiu Nicolaescu şi arată mai degrabă ca o producţie britanică de televiziune, doar că se vorbeşte şi româneşte.

07
/11
/19

Proiecțiile de film continuă la Centrul Ceh, iar zilele de luni și marți, 11 și 12 noiembrie, nu fac excepție. Documentary Mondays aduce „Citizen Václav Havel Goes on Vacation”, pe când „My Sweet Little Village” se vede la Fiction Tuesdays.

07
/11
/19

ICON production anunță premiera în cinematografe a documentarului PALAT PENTRU POPOR regizat de Boris Missirkov și Georgi Bogdanov, ce va avea loc pe 15 noiembrie. Selectat în competiția oficială DOK Liepzig anul trecut, filmul spune poveștile a cinci dintre cele mai emblematice și mai reprezentative clădiri ale fostului bloc socialist.

06
/11
/19

CRONICĂ DE FILM În documentarul "Rebeli cu o cauză" (2019), de Dobrivoie Kerpenisan, prezentat în premieră la Astra, români de diferite categorii sociale vorbesc despre singurul lucru ce îi mai uneşte: Revoluţia la care au participat în decembrie 1989 în comuna lor bănăţeană, Sânpetru Mare, când au fost fotografiaţi de viitorul cineast.

05
/11
/19

Alexandru Catrina, prietenul Ziarului Metropolis, a realizat un emotionant clip In Memoriam, dedicat legendarul vocalist al formației Compact, Leo Iorga, care s-a stins din viață sâmbătă, 2 noiembrie, la vârsta de 54 de ani. 

Page 3 of 84012345...102030...Last »