Filmul cu decernarea premiului Nobel lui Emil Palade, difuzat miercuri în PREMIERĂ naţională
https://www.ziarulmetropolis.ro/filmul-cu-decernarea-premiului-nobel-lui-emil-palade-difuzat-miercuri-in-premiera-nationala/

Filmul ceremoniei de decernare a premiului Nobel pentru medicină lui George Emil Palade va fi difuzat în premieră în România miercuri, la Universitatea de Medicină şi Farmacie “Carol Davila” din Capitală, cu prilejul centenarului savantului. “Am reuşit, cu insistenţe la Fundaţia Nobel şi la televiziunea suedeză, să putem difuza filmul în integritatea lui, dar nu […]

Un articol de Andrada Văsii|7 Noiembrie 2012

Filmul ceremoniei de decernare a premiului Nobel pentru medicină lui George Emil Palade va fi difuzat în premieră în România miercuri, la Universitatea de Medicină şi Farmacie “Carol Davila” din Capitală, cu prilejul centenarului savantului.

“Am reuşit, cu insistenţe la Fundaţia Nobel şi la televiziunea suedeză, să putem difuza filmul în integritatea lui, dar nu avem voie să îl dăm decât o singură dată, fapt care se va întâmpla miercuri, la centenarul George Emil Palade”, a declarat pentru MEDIAFAX rectorul UMF “Carol Davila”, prof. dr. Ioanel Sinescu.

 Evenimentele dedicate centenarului vor avea loc în Amfiteatrul Mare al universităţii, cu începere de la ora 10.00. Printre invitaţi se vor număra personalităţi ştiinţifice ale Academiei Române şi Ministerului Educaţiei, nume din elita medicinei româneşti, profesori şi reprezentanţi ai universităţilor de medicină şi farmacie din ţară, alături de membri ai comunităţii universitare “Carol Davila”.

În memoria lui Palade, UMF “Carol Davila” a hotărât ca Amfiteatrul Mareal instituţiei şi promoţia de studenţi 2012 să îi poarte numele, la fel urmând să se numească premiul pentru cercetare.

 Laureatul Nobelului 1999 pentru Medicină şi Fiziologie, Günter Blobel, spunea despre savantul român, mentorul său academic, că “Palade a fost pentru medicină ceea ce a fost Einstein pentru ştiinţă”.

George Emil Palade s-a născut la 19 noiembrie 1912 în Iaşi, într-o familie de intelectuali. După ce a terminat şcoala primară, a plecat la Buzău, unde a urmat cursurile Liceului “Bogdan Petriceicu Haşdeu”, pentru ca apoi să ia drumul Capitalei, pentru a se înscrie la Facultatea de Medicină din Bucureşti, absolvită în 1936. Şi-a descoperit vocaţia şi pasiunea pentru cercetare chiar din facultate, fiind numit asistent, din timpul studenţiei, la Institutul de Anatomie condus de profesorul Francisc Rainer. În 1940, obţine titlul de doctor în Medicină cu teza “Tubul urinifer al delfinului. Studiu de morfologie şi fiziologie comparată”.

După absolvirea facultăţii, Palade a lucrat timp de doi ani ca asistent de medicină internă la clinica renumitului profesor N. Gh. Lupu de la Spitalul Colentina, funcţie la care renunţă, însă, pentru a reveni la Catedra de Anatomie, alături de procesorul Gr. T. Popa, sub îndrumarea căruia a rămas până în 1946, străbătând rapid treptele ierarhiei didactice până la gradul de conferenţiar. În 1946 a plecat în Statele Unite, ca cercetător în laboratorul lui Robert Chambers din cadrul Departamentului de Bologie al Universităţii din New York, urmând ca, şapte ani mai târziu, să obţină cetăţenia americană. Fascinat de “revoluţiile” produse în medicină de descoperirile lui Albert Claude, biologul belgian care i-a devenit şi mentor, Palade acceptă onorat invitaţia de a lucra la Institutul Rockfeller, poziţie pe care o va ocupa timp de 27 de ani.

În tot acest timp, combinând tehnicile de centrifugare cu cele de analiză biochimică şi microscopie electronică, a studiat organizarea internă a celulei, făcând importante descoperiri ştiinţifice: a descris structura fină a mitocondriei, a descoperit ribozomii care, în onoarea sa, au fost numiţi, o vreme, “granulele lui Palade” şi a studiat structura sinapsei chimice şi reticulul endoplasmatic. După descoperirea ribozomilor şi a structurii lor chimice, începe studiile de analiză morfologică şi biochimică a procesului secretar în pancreas explicând mecanismul celular al secreţiei proteice, făcând astfel una dintre cele mai mari descoperire ale sale.

La începutul anilor ’60, a fost primul care a emis ideea că transportul macromolecular prin endoteliu se realizează prin vezicule.

În 1961, Palade este ales membru al Academiei Naţionale a Ştiinţei din Statele Unite. Între 1973 şi 1990, a fost directorul departamentului de biologie celulară a Universităţii Yale.  La 10 decembrie, 1974, primeşte premiul Nobel pentru Fiziologie şi Medicină, alături de Albert Claude şi Christian de Duve, pentru “descoperirile lor privind organizarea structurală şi funcţională a celulei”. Cu această ocazie, declară că primirea premiului Nobel este nu numai o recunoaştere a muncii sale de pionerat, care a contribuit la naşterea biologiei celulare, dar şi o mare responsabilitate.

Devine membru de onoare al Academiei Române în 1975 şi Preşedinte de Onoare al Universităţii “Carol Davila” Bucureşti în 1992, ocazie cu care i-a fost înmânată Diploma Omagială a Universităţii. Din 1990, a condus laboratorul de biologie celulară a Universităţii din San Diego.

George Emil Palade a încetat din viaţă la 8 octombrie 2008, în statul american California.

 

Sursa: Mediafax

21
/03
/19

Când ați ascultat ultima oară o creație semnată de marele Amadeus? Mozart – considerat geniul muzicii clasice, care a compus peste 600 de lucrări în nenumărate genuri (operă, simfonii, concerte, muzică de cameră etc.) în doar 35 de ani de viață trăiți extrem de intens – este cel căruia îi este dedicat în întregime concertul susținut miercuri, 27 martie (19.00), la Sala Radio, de ORCHESTRA  DE  CAMERĂ RADIO, sub bagheta dirijorului RADU POSTĂVARU.

21
/03
/19

Au trecut câțiva ani buni de când, într-un alt sfârșit de martie, am avut șansa unei întâlniri cu actrița Carmen Stănescu. Era anul 2011. Avea atunci 86 de ani și alesese deja să stea departe de scenă, să rămână acasă la ea, în apartamentul de pe Bulevardul Dacia, unde prefera să oprească timpul în loc și să trăiască într-o altă lume…

21
/03
/19

Duminică am fost la muzeu pentru o scurtă incursiune in mintea întortocheată a lui Leonardo Da Vinci. Doar că fără titirel și mami, epuizați după cele aproape zece zile de spitalizare. Pe drum, ne-am oprit cu Alessandro, tatăl lui Lorenzo, la un showroom auto. Cam scumpe mașinile de acolo, totuși, pentru buzunarele noastre pline cu caramele.

20
/03
/19

Paul Schrader, David Lowery și Kent Jones sunt trei dintre regizorii ale căror filme vor fi proiectate în premieră în România în cadrul American Independent Film Festival. Ediția a 3-a a festivalului va avea loc între 12 și 18 aprilie, la Cinema PRO și Cinema Muzeul Țăranului din București, iar biletele vor fi disponibile în curând pe eventbook.ro și în rețeaua Eventbook.

20
/03
/19

OPINIE Pentru al doilea an consecutiv, trofeul Gopo pentru cel mai bun film ajunge la un lungmetraj care s-a remarcat în special prin succes la public, și mai puțin prin prezențe în festivaluri sau elogiile criticii. În acest caz, „Moromeții 2”, de Stere Gulea. Este reconfirmarea unei schimbări în receptarea filmului românesc.

Page 50 of 832« First...102030...4849505152...607080...Last »