FILTM 2018, de la Horia Patapievici la Juan Gabriel Vásquez și Mihai Şora
https://www.ziarulmetropolis.ro/filtm-2018-de-la-horia-patapievici-la-juan-gabriel-vasquez-si-mihai-sora/

Cea de a VII-a ediţie a Festivalului Internaţional de Literatură de la Timişoara, care are ca motto „La Vest de Est, La Est de Vest – Timişoara deschide graniţele literaturii”, va avea loc în perioada 23 – 27 octombrie, în Sala Barocă a Muzeului de Artă şi la Galeria Calpe. FILTM este deschis de eseistul Horia Roman Patapievici şi închis de filosoful Mihai Şora.

Un articol de Petre Ivan|15 octombrie 2018

Iubitorilor de literatură din Banat le este propusă o ediție tematică, „Țară. Țară de adopție”.

Eseistul Horia-Roman Patapievici este cel care deschide ediția din acest an a Festivalului Internațional de Literatură de la Timișoara, cu o conferință având tema „Țara în care locuim”, care oferă o perspectivă mai largă asupra temei ediției din acest an a festivalului: „Țară. Țară de adopție”.

Juan Gabriel Vásquez, un scriitor care își împarte viața între două continente, multipremiat și tradus cu succes la edituri prestigioase din întreaga lume, deschide serile dedicate literaturii. „Una dintre cele mai originale voci ale literaturii latino-americane contemporane!”, după cum îl descrie laureatul Nobelului literar, Mario Vargas Llosa. Prezența lui Vásquez oferă ocazia de a privi spațiul european prin ochii unui european de adopție.

Juan Gabriel Vásquez

Organizatorii festivalului spun că este, în egală măsură, un exercițiu de adâncire în istoria recentă a unei țări pe care noi o asimilăm cel mai adesea unei părți de lume, America de Sud, o țară decimată de războaie între carteluri și afaceri cu droguri, a cărei istorie recentă a născut frică. „Columbia, dincolo de realismul magic al lui Márquez: despre familii și prietenii frânte de capriciul istoriei, despre neputința de a-ți trăi viața simplu, despre fugă și nevoia unei țări de adopție.

Amfitrionul serii este scriitorul jurnalistul și scriitorul Marius Constantinescu.

Cea de-a treia seară a FILTM le prilejuiește iubitorilor de literatură din Timișoara întâlnirea cu trei prozatori, nume de primă mărime ale literaturii europene contemporane. Primul dintre ei este Burhan Sönmez, unul dintre cei mai cunoscuți scriitori turci ai momentului. Constant susținător al valorilor democratice și liberale, Burhan Sönmez a fost nevoit să se desprindă de cețurile Bosforului și să petreacă mai bine de un deceniu în exil.

Al doilea este Dimitré Dinev, a cărui biografie duce până la capăt ideea de exil: născut la Plovdiv, după ce se refugiază în Austria, renunță și la limba bulgară pentru cea a țării de adopție. „Cu toate acestea, prozele sale pleacă tot de la viața bulgarilor, surprinsă fie în claustrofobia comunistă, fie în deruta care a urmat căderii regimului, fie în exodul masiv către Occidentul tuturor speranțelor, patria imaginare”, spun organizatorii festivalului.

Povestea exodului celui de-al treilea invitat al serii este povestea a milioane de români plecați „în afară” pentru o viață mai bună. Dar numai până la un punct – ajuns la muncă în Spania, Marin Mălaicu-Hondrari eşuează în a-și asigura un trai mai bun, însă îşi vede visul împlinit: scrie prima lui carte și învață limba spaniolă, devenind unul dintre cei mai apreciați scriitori și traducători.

Amfitrioana serii este jurnalista Magda Grădinaru.

Patru scriitori vin în fața publicului timișorean în cea de-a patra seară a festivalului. Patru prozatori din noua generație, care trăiesc și scriu într-o lume reconfigurată, cu granițe noi, având fiecare în bagaj „țara de origine”, la care se întorc mereu, prin poveștile lor. Vladimir Lorcenkov s-a născut la Chișinău, însă a debutat în Rusia, în 2003, cu un roman tradus ulterior în întreaga Europă, finalist, în 2014, la prestigiosul premiu Médicis étranger. 2014 este și anul în care Lorcenkov se mută în Canada. De atunci, a publicat mai multe romane care l-au impus drept unul dintre numele de referință ale literaturii ruse contemporane.

Scriitorul elvețian Andrei Mihăilescu părăsea România, în 1981, alături de familie, fiind rupt total de țara natală până la căderea regimului lui Ceauşescu. După anul 1989, revine periodic în România, ani de căutări care se vor concretiza în apariția romanului său de debut, în 2015,  o radiografie a societății românești din perioada comunistă.

Am două buletine. Două paşapoarte. Şi o singură ţară” – această declarație dintr-un articol semnat de Alexandru

Alexandru Vakulovski

Vakulovski traversează deopotrivă biografia și literatura autorului. Născut la Chișinău, scriitorul a debutat în România, continuând să-și publice majoritatea volumelor la edituri românești, fiind astfel asimilat lumii literare autohtone.

Tot un fel de „documentarist” este și scriitorul timișorean cu origini sârbe Goran Mrakić, cu ale sale Povestiri din garaj, cel mai recent volum al său, al cărui teren de investigare îl reprezintă lumea colorată a Timișoarei de dinainte și de după anii ’90. Amfitrioana serii este scriitoarea și jurnalista Daniela Rațiu.

Cea de-a cincea seară a ediției din acest an a FILTM este dedicată poeziei: șase voci distincte ale poeziei europene de astăzi care vorbesc, în tot atâtea moduri, despre spații geografice, dar și despre hărți ale memoriei, despre națiuni și despre teritoriul universal al poeziei. „O seară de poezie plănuită să reunească exclusiv voci feminine, dar care nu își propune să chestioneze eterna dezbatere legată de existența unei «scriituri feminine». La fel ca și în celelalte seri, și de această dată, în centrul atenției stă literatura central și sud-est europeană, cu rădăcinile sale complicate”, transmit organizatorii.

Marie Iljašenko, una dintre cele mai cunoscute poete cehe din noua generație, cu origini ucrainene și poloneze, scrie într-o limbă infuzată de amestecul lingvistic în care a crescut. Poemele lui Leire Bilbao, în limba bască, poartă amprenta tensiunilor dintre local și național. Voce feminină puternică, poeta croată Lara Mitraković traversează în poemele sale memoria copilăriei, de multe ori nu atât de candidă, către un viitor la fel de incert: o Europă cu o arhitectură în plină schimbare.

Lor li se alătură trei poete autohtone: Teodora Coman, una dintre vocile civice ale mișcării „Vă vedem din Sibiu”, Lavinia Bălulescu, o poetă pentru care înțelegerea cadrului social reprezintă deopotrivă cheia echilibrului său biografic și materia primă ce stă la baza textelor sale, și Moni Stănilă, scriitoare născută în Banat, ale cărei cărți au fost primite cu entuziasm de cititorii și critica din România, dar care în prezent se simte mai legată afectiv de Republica Moldova.

Ediția din acest an a FILTM se încheie în forță, cu o intervenție a filosofului Mihai Șora și proiecția unui un film despre poezie, realizat de Luiza Șora. Amfitrionul serii este scriitorul Alexandru Potcoavă.

Foto: FILTM 2018 – facebook

 

16
/10
/21

După ce a publicat jurnalul lui Dostoievski și o parte din scrisorile lui Cehov, Editura Polirom a tipărit recent o a doua ediție a scrierilor extraliterare ale lui Bulgakov, sub titlul „Corespondență. Jurnale”, în traducerea semnată de Ana-Maria Berzuleanu și cu prefața lui Ion Vartic.

11
/10
/21

Editura Humanitas vă invită marți, 12 octombrie, ora 19.30, online&live, la o discuție despre acest volum la care vor participa Alexandru Stermin, Carmen Strungaru, etolog, și Ciprian Mihali, profesor de filosofie contemporană la Universitatea Babes Bolyai. Moderator: Corina Negrea, realizator de emisiuni de știință la Radio România Cultural. Partener: Muzeul Național de Istorie Naturală „Grigore Antipa”.

11
/10
/21

Vaclav Smil nu are telefon mobil, apare rar în public și crede că doar „Cifrele nu mint”. Un adevărat maestru al interpretărilor statistice, Vaclav Smil este un artist care descrie lumea prin intermediul cifrelor. „Aștept fiecare nouă carte a lui Smil așa cum așteaptă unele persoane un alt film din seria Războiul Stelelor”, spunea Bill Gates despre omul de știință de origine cehă.

08
/10
/21

Romanul „Ereditate” (Editura Trei, 2021), semnat de tânărul scriitor francez Miguel Bonnefoy, a fost recompensat cu Premiul Librarilor în acest an în Franța și desemnat alegerea României la Premiul Goncourt 2020. „Un roman magic", după cum sublinia publicația Le Figaro.

08
/10
/21

„Big Sur”, „capodopera lui Kerouac”, după cum o numea scriitorul și criticul american Richard Meltzer, recent apărută în limba română la Editura Polirom, în traducerea lui Vlad Pojoga, este cartea pe care v-o propunem pentru acest sfârșit de săptămână.

29
/09
/21

Miercuri, 29 septembrie, ora 19.30 vă invităm să vizionați lansarea romanului Din cer au căzut trei mere de Narine Abgarian, roman distins cu Premiul Iasnaia Poliana, recent apărut în traducerea Luanei Schidu în colecția „Raftul Denisei“, colecție coordonată de Denisa Comănescu – povestea unei iubiri târzii care salvează lumea într-un sat de piatră aflat pe vârful unui munte armean, unde magia și misterul și-au păstrat neatinse puterile. Participă: Sabina Fati, scriitoare și jurnalistă, Cristian Pătrășconiu și Nona Rapotan, editor coordonator Bookhub.ro. Moderatorul întâlnirii va fi Denisa Comănescu, director al Editurii Humanitas Fiction.

27
/09
/21

„Faptul că sunt cu el, cu Ovidiu, mă determină să fac o călătorie în tinerețea mea și să-mi dau seama ce e cu adevărat fericirea. Dar, din păcate, fericirea nu o trăiești, ți-o amintești numai”, scrie Rodica Mandache în deschiderea cărții despre actorul Ovidiu Iuliu Moldovan.

23
/09
/21

Când s-a stins cel mai mare scriitor rus, cenzura lucra de zor, „dar sentimentele poporului rus nu puteau fi înăbușite”, notează americanul Jay Parini în ultimele pagini din cunoscutul roman „Ultima gară”.