Fitzgerald, comentat de Cărtărescu
https://www.ziarulmetropolis.ro/fitzgerald-comentat-de-cartarescu/

Marti, 21 ianuarie, ora 19.00 Librăria Humanitas de la Cişmigiu vă invită la o seară dedicată scriitorului american F. Scott Fitzgerald şi romanelor Marele Gatsby şi Blândetea nopţii, capodoperele literaturii universale, recent apărute în ediţie de colecţie la Humanitas Fiction în traducerea lui Mircea Ivănescu.

Un articol de Petre Ivan|20 ianuarie 2014

Marti, 21 ianuarie, ora 19.00 Librăria Humanitas de la Cişmigiu vă invită la o seară dedicată scriitorului american F. Scott Fitzgerald şi romanelor Marele Gatsby şi Blândetea nopţii,  capodoperele literaturii universale, recent apărute în ediţie de colecţie la Humanitas Fiction în traducerea lui Mircea Ivănescu.

Invitaţi la dezbatere sunt scriitorul Mircea Cărtărescu,  Alexandra Rusu, editor Booktopia.ro şi Andreea Răsuceanu, critic literar şi redactor Humanitas Fiction.

Întâlnirea va fi moderată de Denisa Comănescu, director editorial Humanitas Fiction. Seara se va încheia cu un recital de jazz susţinut de Maria Răducanu (voce şi chitară) şi Hanno Höfer (voce, chitară şi muzicuţă).

Fitzgerald

Marele Gatsby, de F. Scott Fitzgerald, traducere Mircea Ivănescu

În timp, capodopera lui F. Scott Fitzgerald, Marele Gatsby (The Great Gatsby), publicată pe 10 aprilie 1925, a câştigat în valoare: considerată iniţial o carte spectaculară despre „generaţia pierdută”, astăzi ocupă locul al doilea, după Ulise de James Joyce, pe lista celor mai bune romane ale secolului XX alcătuită de publicaţia New York Times.

Fitzgerald

Blândeţea nopţii, de F. Scott Fitzgerald, traducere Mircea Ivănescu

Publicat în 1934, romanul Blândeţea nopţii (Tender Is the Night) l-a ridicat pe F. Scott Fitzgerald, aşa cum au remarcat criticii, la înălţimea unui „Orfeu modern“. În 1998, Modern Library l-a inclus pe lista celor mai bune 100 de romane în limba engleză ale secolului XX.

Foto cu F. Scott Fitzgerald : Marele Gatsby şi Blândeţea nopţii – Humanitas

22
/07
/13

Cei mai cunoscuţi scriitori români contemporani, printre care Andrei Codrescu, Dan Lungu şi Ştefan Agopian, vorbesc despre literatura ca mijloc de supravieţuire şi ca sursă de fericire, în cartea „Ce-a vrut să spună autorul“.