Florentin Țuca: ,,Gazetarii ar trebui să fie preocupați cu identificarea adevărului”
https://www.ziarulmetropolis.ro/florentin-tuca-gazetarii-ar-trebui-sa-fie-preocupati-cu-identificarea-adevarului/

Joi, 15 ianuarie, la Librăria Humanitas de la Cişmigiu, a avut loc o dezbatere între Andrei Pleşu şi avocatul Florentin Țuca, autorul volumului ,,Gâlceava cu juristul din mine”.

Un articol de Judy Florescu|16 ianuarie 2015

Mai bine de un ceas, Librăria de la Humanitas a fost inundată de oameni doritori să asiste la discuția dintre Andrei Pleșu și Florentin Țuca. Trei camere de filmat și zeci de aparate de fotografiat au luminat sala, în timp ce unii oameni se opreau și în vitrină și fotografiau cu telefoanele mobile. Evenimentul a fost prilejuit de apariția volumului “Gâlceava cu juristul din mine”, de Florentin Țuca.

Florentin Țuca: “Ce are în comun avocatura cu gazetăria este imperativul adevărului. Și juriștii și gazetarii trebuie să fie preocupați cu identificarea adevărului. Avocatura și gazetăria ar trebui să aibă și o grijă pentru informația bine structurată, coerentă și percutantă. Nu știu dacă am fost un avocat-gazetar ca să răspundă acestor imperative. Libertatea de expresie este una dintre valorile fundamentale care este înscrisă în foarte multe piese de drept. Principiul care este la baza reglementării acelui drept este acela că figurează printre drepturile fundamentale ale omului, că ea suferă de limitări.”

Andrei Pleșu: “Cred că nimeni nu scapă de formația lui primă, chiar când vrea s-o facă, mai ales dacă a luat-o în serios. Nu poți să scapi de marca formației tale, ceea ce e bine. E bine să se vadă cine suntem. Eu am probleme cu oamenii care nu știu cine sunt.  Prefer să simt meseria în om, ceea ce mi se întâmplă rar în mediile în care mă mișc. Dacă am simți în fiecare interlocutor al nostru meseriașul, lucrurile ar merge mai bine. Ceea ce mă amuză este că dreptul apare și într-o versiune psihanalizabilă. Din când în când un fel de demon, un fel de complex al libertății iese la suprafață. Este totul legiferabil? Eu nu pot să fac o lege împotriva prostiei. Prostia e liberă și nu e încadrabilă. Eu nu pot nici măcar să fac o lege ca toți gazetarii să știe limba română, fiindcă toți cred că o știu și foarte puțini o știu cu adevărat. Ce facem cu lucrurile care nu sunt imediat încadrabile juridic?”

23
/09
/21

Când s-a stins cel mai mare scriitor rus, cenzura lucra de zor, „dar sentimentele poporului rus nu puteau fi înăbușite”, notează americanul Jay Parini în ultimele pagini din cunoscutul roman „Ultima gară”.

09
/09
/21

În Etiopia anului 1935, Hirut lucrează ca servitoare în căminul unui ofițer din armata împăratului. Iar când armatele lui Mussolini se apropie și bărbații trebuie să se mobilizeze, Hirut și celelalte femei își doresc să facă mai mult pentru cauza războiului decât să aibă grijă de răniți și să îngroape morții.

30
/08
/21

PREVIEW Trei filme realizate în anii `60 în Republica Moldova, la ale căror scenarii au contribuit scriitori basarabeni, au fost aduse la Bucureşti în cadrul unui proiect inediat intitulat „Romanul românesc din stânga Prutului”. Filmele pot fi văzute marţi, 31 august, la ARCUB.

19
/08
/21

Biblioteca Metropolitană Bucureşti (BMB) prin Direcţia Cultură, Învăţământ, Turism a Primăriei Municipiului Bucureşti vă propune o modalitate inedită de petrecere a sfârșitului de săptămână și vă invită la cea de-a doua ediție a proiectului Biblioteca de weekend, duminică, 22 august 2021, la Sediul Central „Mihail Sadoveanu”, strada Tache Ionescu nr. 4.

15
/08
/21

A fost odată ca niciodată un pod. Undeva, pe continentul nostru zbuciumat, unde oamenii ar fi trăit nezbuciumați, dacă i-ar fi lăsat sufletele lor de oameni.

01
/08
/21

Cafenelele din Paris, Tirana și Moscova, ca niște simboluri ale orașelor, surprinse de scriitorul albanez Ismail Kadare, în fascinantul volum de memorii „Dimineți la Café Rostand” (Humanitas Fiction, 2021, traducere din albaneză și note de Marius Dobrescu).