FOCUS Piaţa de artă din România în 2014, marcată de climatul politico-social
https://www.ziarulmetropolis.ro/focus-piata-de-arta-din-romania-in-2014-marcata-de-climatul-politico-social/

Piaţa de artă rămâne „o alternativă investiţională chiar dacă rezultatele spectaculoase din 2011 şi 2012 s-au estompat”, spun reprezentanţii principalelor case de licitaţii autohtone, care afirmă că au existat „fluctuaţii din cauza instabilităţii politico-economice atât pe plan intern, cât şi extern”.

Un articol de Petre Ivan|30 decembrie 2014

FOCUS / Pentru casa de licitaţii Artmark, comparativ cu anul 2013, bilanţul pentru anul 2014 arată, „la o privire retrospectivă neaprofundată”, o scădere nesemnificativă a investiţiti în artă şi obiecte de colecţie.

„La o privire retrospectivă neaprofundată, putem spune că a existat o scădere nesemnificativă a investiţiei în artă şi obiecte de colecţie”, a declarat Valeriu Sângeorzan, directorul Departamentului de Dezvoltare, PR şi Comunicare al casei de licitaţii Artmark, notează Mediafax.

De asemenea, în privinţa previziunilor pentru anul 2015, Sângeorzan a precizat că „piaţa de artă rămâne în continuare o alternativă investiţională, chiar dacă rezultatele spectaculoase din 2011 şi 2012 s-au estompat”.

Pe de altă parte, reprezentanţii Artmark au precizat că tendinţa de diseminare a acestui mesaj „ar fi fost mai mare dacă situaţia şi climatul social, politic şi economic ar fi fost mai liniştit, nu ar fi frânat avântul unora de a investi în acest domeniu”.

În acest context, Artmark prevede că 2015 va fi un an al surprizelor plăcute în piaţa de artă, „de creştere a procentului de implicare în investiţia cu artă şi, implicit, a valorii tranzacţiilor”.

Cele mai importante licitaţii din punct de vedere al vânzărilor au fost cele de sezon, precum Licitaţia de Primăvară, Licitaţia de Vară, Licitaţia de Toamnă – Top 100 Mari Maeştri ai Artei Româneşti şi Licitaţia de Iarnă.

În ceea ce priveşte cea mai scumpă operă vândută la o licitaţie a casei Artmark în anul 2014, aceasta a fost lucrarea „Pregătiri de masă (Interior IV)”, de Nicolae Tonitza, care a fost adjudecată pentru 85.000 de euro.

Grimberg, primul an pe piaţa de artă din România, cu vânzări totale de peste 500.000 de euro

În cele şapte licitaţii organizate pe parcursul anului 2014, Grimberg a avut vânzări de peste 500.000 de euro. „Nu putem realiza o analiză comparativă cu anul 2013 deoarece intrarea pe piaţă românească de artă s-a produs în luna sepembrie a anului 2013, având o singură licitaţie în luna decembrie a aceluiaşi an”, spune fondatorul casei de licitaţii, Ştefan Grimberg.

Pe de altă parte, Ştefan Grimberg a precizat că fiecare licitaţie a avut, în parcursul acestui an, „un profil bine definit ca public şi cumpărători”, afirmând că „suma medie de adjudecare per licitaţie a fost în valoare de 71.430 de euro”.

În acest context, Ştefan Grimberg a precizat că printre cele mai bine vândute piese se numără „Odaliscă în roşu”, de Iosif Iser, adjudecată pentru suma de 27.000 de euro, tabloul „Peisaj cu căpiţe”, de Samuel Mutzner, achiziţionat cu suma de 26.000 de euro, dar şi „Fată cu lalele”, un tablou al aceluiaşi pictor, vândut cu 24.000 de euro.

De asemenea, „Natură statică cu mere”, de Gheorghe Petraşcu, a fost vândut cu 18.000 de euro, „Vas cu flori”, de Nicolae Tonitza, achiziţionat cu 12.500 de euro, „Balcic”, de Iosif Iser, vândut pentru suma de 12.000 de euro, şi „Peisaj de Iarnă”, de Nicolae Grant, achiziţionat cu suma de FOCUS9.000 de euro.

Casa Alis: Adevăraţii colecţionari s-au retras

„Situaţia reală a vânzărilor pe piaţa de artă din România în anul 2014 este una jalnică. A fost cel mai prost an de la înfiinţare, exceptând poate perioada de debut 1990, iar lucrurile nu par deloc să se îndrepte. Piaţa a fost infestată pe de o parte de falsuri, pe altă parte de vânzări fictive şi cifre umflate artificial”, a declarat directorul casei de licitaţii Alis, Mihail Papagheorghiu.

El a mai precizat că „dintr-o cauză sau alta, colecţionarii adevăraţi s-au retras”. „Există o totală lipsă de interes atât în valorile artistice ale frumosului ambiental, cât şi în opera de artă ca plasament financiar”, a completat acesta. Casa Alis a realizat, pe parcursul a 24 de licitaţii, tranzacţii în valoare totală de aproximativ 1.000.000 de euro.

În privinţa celor mai bine vândute lucrări la casa de licitaţie în anul 2014, Mihail Papagheorghiu a precizat că operele nu au aparţinut unor pictori români, astfel fiind achizionat un tablou de Maurice de Vlaminck, în valoare de 40.000 de euro, şi unul de C. Gorbatoff, de 47.000 de euro.

Goldart, colaborarea cu Dizainăr, magazinul-concept dedicat designului românesc de produs, şi un Luchian de 110.000 de euro

Dacă la începutul anului 2014, Luminiţa Ghilduş, general manager al Goldart-Ghildush, declara că 2013 a fost „un an greu, dar cu câteva vârfuri”, afirmând că la licitaţiile casei a fost consemnată şi cea mai importantă adjudecare a anului trecut – o lucrare semnată de Ştefan Luchian, vândută cu 300.000 de euro, 2014 a însemnat vânzarea tot a unei opere semnate de Luchian, la preţul de 110.000 de euro.

Casa de licitaţii Godart-Gildush a anunţat, la începutul anului, că va colabora cu Dizainăr, magazinul-concept dedicat în exclusivitate designului românesc de produs. Goldart a realizat, pe parcursul anului 2014 o serie de licitaţii, cuprinzând, pe lângă operele unor importanţi scriitori, carte de artă, argintărie, sticlărie, ceramică, metal, dar şi tablouri realizate de artişti de origine aromână.

De asemenea, în luna mai, Goldart a scos la vânzare lucrări realizate de pictorii Theodor Pallady, Iosif Iser şi Rudolf Schweitzer-Cumpăna, în licitaţia „Între tradiţionalism şi modernism”, unde, casa propunea o licitaţie diversă, ce cuprindea obiecte ambientale şi de artă plastică, precum tăvi şi sfeşnice de argint din prima jumătate a secolului al XX-lea, sticlăria Art Nouveau şi Art Deco, servicii şi vase de ceramică, diverse obiecte de metal provenite din manufacturi celebre, inclusiv o rafinată „table de chevet” în stil Ludovic al XV-lea.

Potrivit site-ului casei de licitaţii, printre cele mai bine vândute loturi din 2014 se numără „Anemone în ulcică”, de Ştefan Luchian, pictură adjudecată pentru 110.000 de euro, „Dormind”, de Gheorghe Petraşcu, o lucrare vândută pentru suma de 46.000 de euro, şi „Studiu de copil – profil”, de Nicolae Tonitza, adjudecată la 23.000 de euro.

 Artefacte dacice, în stand-by după ce Ministerul Culturii nu şi-a exercitat dreptul de preempţiune şi până la clarificarea regimului lor juridic, şi dorinţa „unei chete naţionale” pentru „Cuminţenia Pământului”

Anul 2014 a reprezentat pentru piaţa de artă din România expunerea sculpturii „Cuminţenia Pământului”, de Constantin Brâncuşi, într-o expoziţie privată dedicată marilor artişti români ai avangardei începutului de secol, în septembrie, la Artmark, evenimentul fiind realizat la solicitarea Tate Modern, cel mai vizitat muzeu de artă modernă din lume în 2013.

În urma acestui eveniment, sculptura „Cuminţenia Pământului”, de Constantin Brâncuşi, care este evaluată la circa 20 de milioane euro şi face parte dintr-o colecţie bucureşteană privată, a fost pusă în vânzare, iar Ministerul Culturii (MC) a fost invitat să îşi exercite dreptul de preemţiune.

În luna septembrie, Kelemen Hunor, ministrul Culturii în acea perioadă, a declarat că MC nu are în buget 20 de milioane de euro pentru a cumpăra sculptura „Cuminţenia Pământului”, însă l-a informat pe premierul Victor Ponta şi Guvernul va decide dacă vor fi demarate negocieri cu proprietarii lucrării.

Au urmat, apoi, o serie de episoade privind achiziţionarea lucrării de către statul român, despre care MC a afirmat că reprezintă un „semn de

Cumintenia Pamantului, de Constantin Brancusi

Cumintenia Pamantului, de Constantin Brancusi

respect faţă de o piesă a patrimoniului nostru cultural de talie mondială”. Însă, premierul Victor Ponta i-a cerut ministrului Justiţiei, Robert Cazanciuc, să sesizeze Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) asupra faptului că un judecător a emis, în opinia sa, o hotărâre greşită (de retrocedare a sculpturii către actualii proprietari, n.r.) în cazul operei lui Brâncuşi „Cuminţenia Pământului”. El a afirmat că acel judecător ar trebui să plătească.

Ministrul Culturii a anunţat, pe 10 septembrie, la finalul şedinţei de Guvern, că a iniţiat demersuri pentru constituirea unei comisii interministeriale în vederea cumpărării operei „Cuminţenia Pământului”. Memorandumul aprobat de Guvern prevede constituirea comisiei care urmează să analizeze posibilităţile exercitării dreptului de preempţiune al statului.

De asemenea, premierul Victor Ponta a declarat, pe 2 octombrie, că statul român va răscumpăra opera „Cuminţenia pământului”, realizată de Constantin Brâncuşi, cu suma de 20 de milioane de euro, dacă Inspecţia Judiciară (IJ), în urma verificărilor pe care le va face, va stabili că procedura retrocedării a fost una corectă.

„Serialul” a fost marcat, apoi, de declaraţia lui Kelemen Hunor, revocat pe 9 octombrie din funcţia de ministru al Culturii de şeful statului, care a afirmat că ministerul caută un expert independent pentru autentificarea operei lui Constantin Brâncuşi, în condiţiile în care este vorba despre o sumă mare de cumpărare şi despre o lucrare importantă, informează Mediafax.

e 15 octombrie, Inspecţia Judiciară (IJ) din CSM a decis să claseze sesizarea în cazul retrocedării operei lui Constantin Brâncuşi „Cuminţenia pământului”, după ce a constatat prescripţia răspunderii disciplinare, întrucât au trecut peste doi ani de la sentinţă. Altfel spus, Inspecţia Judiciară din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii nu ar putea să-i sancţioneze pe magistraţii care au luat decizia în cazul retrocedării operei „Cuminţenia pământului” – în cazul în care ar fi săvârşit o abatere disciplinară – întrucât au trecut mai mult de doi ani de la momentul rămânerii definitive a sentinţei, motiv pentru care a intervenit prescripţia răspunderii disciplinare.

O altă situaţie inedită anul acesta pe piaţa de artă din România a fost creată de scoaterea la vânzare a „Plăcuţelor lui Bitus”, artefacte dacice din secolul II-III e.n. Acestea au fost retrase de la vânzare, până la clarificarea regimului lor juridic, din licitaţia pe care casa Artmark a organizat-o pe 9 decembrie, în Bucureşti.

„Dată fiind susceptabilitatea acestui lot pentru Tezaurul naţional”, „Plăcuţele lui Bitus” au fost retrase, iar vânzarea lor a fost amânată, „până la clarificarea regimului juridic de proprietar”.

„Plăcuţele lui Bitus”, un set de trei artefacte votive din aur, care datează din secolele II-III e.n., au fost scoase la licitaţie cu un preţ de pornire de 85.000 de euro, după ce Ministerul Culturii (MC) nu şi-a exercitat dreptul de preempţiune.

Foto: FOCUS Piaţa de artă din România – wiki[edia, facebook

23
/11
/17

Ultimul tablou pictat înainte de moarte de fostul premier britanic Winston Churchill, The Goldfish Pool at Chartwell, a fost vândut la licitație la Londra cu suma de 357.000 de lire (402.160 de euro). Churchill, laureat al premiului Nobel pentru Literatură si pasionat de pictură a realizat zeci de tablouri pe care însă nu le vindea niciodată...

18
/11
/17

  Expoziția „Podoabe străvechi”, cuprinzând câteva sute de obiecte de podoabă cu o vechime cuprinsă între 5.000 și 8.000 de ani, descoperite în așezări și morminte din sud-estul României, a fost deschisă joi la Muzeul județean Buzău. „Expoziția este o premieră națională și este rodul parteneriatului între opt muzee: Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan” București, […]

15
/11
/17

„Tinerețe fără bătrânețe: artiști și producători culturali români contemporani între 30 și 100 de ani” este un proiect editorial online care prezintă creativi români, prin intermediul unor „portrete” video, foto sau audio. Proiectul se înscrie în seria „modernism art documentaries” lansată de platforma Modernism.ro în 2012, care cuprinde până în prezent 190 de episoade video-documentare.

13
/11
/17

Liminal, festivalul pionier de artă, știință și tehnologie care a avut loc în București între 31 octombrie și 12 noiembrie, s-a încheiat duminică după-amiază. Instalații precum Mindcraft Battle, adică piramida care levitează cu puterea minții, sau Automated Poetry Machine, generatorul de poezii la intersecția dintre un telefon public și un bancomat, din cadrul festivalului au fost câteva din felurile în care Liminal a evidențiat nevoia de apropiere a publicului de intersecția dintre artă, știință și tehnologie.

27
/10
/17

Asociația Culturală Control N organizează duminică, 29 octombrie (între orele 18,30 și 22,00), la Palatul Știrbei din București (Calea Victoriei 107), Expoziția Multimedia DISCO BTT - Discotecile Perioadei Comuniste. Cei prezenți vor fi ospătați cu bere Azuga, Pepsi și multă muzică, promit organizatorii!

26
/10
/17

Muzeul Ermitaj a repornit astăzi ceasul care a fost oprit când bolșevicii au pătruns în Palatul de Iarnă în noaptea de 25 spre 26 octombrie 1917, potrivit vechiului calendar iulian. Limbile ceasului care au fost oprite pentru a marca pentru posteritate triumful revoluției au arătat timp de un secol aceeași oră: 2 și 12 minute.

24
/10
/17

Joi 26 octombrie, de la ora 17:00, va avea loc deschiderea expoziţiei Made in CZ / Found in RO. Organizatorul principal, Centrul Ceh, a colectat pentru acest eveniment peste 120 de obiecte reprezentative pentru tradiţia designului cehoslovac. Expoziţia va fi deschisă până pe 15 decembrie, în rotonda din foaierul Sălii Mici a Teatrului Naţional Bucureşti.

Pagina 20 din 55« Prima...10...1819202122...304050...Ultima »