FOTOGRAFIE RARĂ. Tudor Gheorghe și Marin Sorescu, acasă la Emil Cioran
https://www.ziarulmetropolis.ro/fotografie-rara-tudor-gheorghe-si-marin-sorescu-acasa-la-emil-cioran/

Cu cinci ani înainte de moartea lui Emil Cioran, cel supranumit „filosoful disperării” i-a avut oaspeţi în mansarda sa din Paris pe Marin Sorescu şi Tudor Gheorghe. Inedita fotografie a fost comentată, la vremea apariţei ei pe reţelele de socializare, de filosoful şi eseistul Mihai Şora.

Un articol de Petre Ivan|27 martie 2018

“Greu de crezut că, în 1990 – când a fost vizitat, în mansarda lui pariziană, de către Marin Sorescu, Florica Courriol și Tudor Gheorghe –, Cioran avea vreun apetit pentru baladele trubadurului nostru. Nu există, din păcate, și „sunetul“ acestei întâlniri. Dar, om de o infinită curtoazie (chiar și atunci când era scos din obiceiurile sale domestice ori de pe șinele propriei gândiri), Cioran trebuie să fi fost politicos, binevoitor și nu mai puțin străin de entuziasmul patriotic al momentului”, nota pe pagina sa de facebook Mihai  Șora care, în acest an, va împlini 102 ani de viață…

Și pentru că tot am adus vorba de distinsul filosof și eseist într-un astfel de context, să precizăm, în special pentru tânara generație, că Mihai  Șora a fost bun prieten cu Cioran şi cu Eliade, s-a plimbat pe străzile Parisului cu Ionesco, a fost studentul lui Mircea Vulcănescu, a mâncat alături de Brâncuşi în atelierul acestuia, a primit un zece la examen din partea profesorului său Nae Ionescu și i-a strâns mâna lui George Enescu…

Sursa foto: Gazeta de Sud / pagina de facebook a lui Tudor Gheorghe

12
/08
/22

Scriitorul Salman Rushdie, celebru odată cu publicarea romanului „Versetele satanice”, care i-a atras amenințări cu moartea din partea Iranului, a fost înjunghiat la New York, anunță Bloomberg.

10
/08
/22

INTERVIU De la Slătioara Olteniei de sub munte, unde locuiește de câțiva ani și unde organizează vară de vară tabere de creație literară, scriitorul și editorul Marius Chivu a răspuns întrebărilor noastre despre proză scurtă, poezie și jurnale de călătorie. Punctul de pornire îl reprezintă antologia „KIWI, 2022. Granițe”, apărută la Editura Polirom.

07
/08
/22

Fix acum 100 de ani, pe 5 august 1922, se năştea Marin Preda. Pentru a marca acest centenar, vă propunem un text despre cele două filme "Moromeţii", realizate de Stere Gulea la o distanţă de peste 30 de ani.

05
/08
/22

Asistența umanitară are și ea nevoie de suport. De mai bine de 5 luni de la cea mai mare mobilizare a societății civile din România postdecembristă, 29 de organizații non guvernamentale formează nucleul unei intervenții colective ce acordă sprijin integrat celor care fug din calea războiului, majoritatea femei și copii.

03
/08
/22

NOU La Editura Polirom a apărut recent, în colecția de biografii romanțate, o carte având în prim-plan o figură de legendă a teatrului românesc, despre care însă publicul de astăzi știe foarte puțin. „Marioara Voiculescu. Mareșala teatrului românesc” de Alina Nelega o aduce în prim-plan într-un noul mileniu.

02
/08
/22

Muzeul Național al Literaturii Române, în parteneriat cu Ministerul Culturii, Fundația Națională pentru Știință și Artă, Romfilatelia și revista „Timpul”, organizează, în zilele de 4 și 5 august 2022, la sediul expoziției de bază din Strada Nicolae Crețulescu 8, o serie de evenimente dedicate centenarului Marin Preda.

28
/07
/22

Din Istanbulul marginalilor magistral creionat de Elif Shafak, pe o insulă grecească, unde regizorul Billy Wilder lucrează și își rememorează destinul, și până la malul Adriaticii, unde două surori înfruntă viața cum pot mai bine, vă invităm într-o călătorie livrescă menită să vă inspire în alegerea lecturilor pentru vara aceasta.

28
/07
/22

„Obiecte rănite” de George Banu, „Fiicele războiului” de Dinah Jefferies și „Șapte povești care nu se termină bine pentru toată lumea” de Cătălin Ceaușoglu sunt trei dintre titlurile noi propuse de Editura Nemira, care ne atrag atenția în această vară.

28
/07
/22

Vă invităm să descoperiți trei cazuri care au marcat istoria spionajului mondial, dezvăluite în cartea „Lumea secretă. O istorie a serviciilor de informații”, recent apărută și în limba română, la Editura Trei.