Fragment din volumul de povestiri „Fata de pe Drumul Mătăsii” de Liviu Surugiu
https://www.ziarulmetropolis.ro/fragment-din-volumul-de-povestiri-fata-de-pe-drumul-matasii-de-liviu-surugiu/

Ziarul Metropolis vă oferă un fragment din volumul de povestiri „Fata de pe Drumul Mătăsii” de Liviu Surugiu, apărut recent în colecţia „Ego. Proză” a Editurii Polirom.

Un articol de Ziarul Metropolis|1 septembrie 2021

Pentru Liviu Surugiu, realismul magic și fantasticul sînt doar două dintre multele încăperi ale inimii sale. Ajuns la vîrsta de cincizeci de ani, autorul simte că are ce să ne spună. Încă ancorat în ficțiunea speculativă care l-a urmărit de-a lungul primelor șapte volume, în Fata de pe Drumul Mătăsii Surugiu strecoară elemente autobiografice, începînd din primul text, povestea fantastică, dar adevărată a dramei părinților săi. Poveste după poveste, scriitorul ne duce ușor spre alte zone, tot mai depărtate de granițele pămîntescului, pe care visele nu ne lasă să le părăsim, pînă la ultima pagină, unde se întoarce la eterna problemă a existenței.

„«Întîlnirea» lui Liviu Surugiu este o dramă psihologică intensă, al cărei ritm duce spre un final cu adevărat surprinzător. Motivul pentru care personajele nu se pot întîlni niciodată este dezvăluit treptat, pe măsură ce se dezvoltă o relație de dragoste condamnată. Nu vă așteptați la un final fericit – sfîrșitul poveștii e la fel de întunecat ca o iarnă rusească.” (Geoff Houghton, Tangent Online, SUA)

„Felul în care scrie Liviu Surugiu îmi ține viu interesul pînă la final, lăsîndu-mă totdeauna, dincolo de ultimul cuvînt, cu o întrebare filosofică profundă.” (Rich Horton, Locus, SUA)

Fragment

Francisc lăsă binoclul în jos. Era o după-amiază călduroasă și liniștită, ca tot acel august. Nimic nu trăda faptul că peste câteva ore avea să se schimbe totul în viața sa.

Întins pe burtă pe marginea falezei, inspiră prelung aerul sărat al mării, de parcă ar fi vrut să se scufunde sub linia ei albastră.

Privi din nou prin lentile. Pentru prima oară, după atâta vreme, jos, pe țărm, se vedea ceva neobișnuit. Reglă binoclul, neîncrezător.

Venea pe plaja din Tuzla de când se știa, însă niciodată până atunci nu se întâmplase nimic.

Uneori își imagina că acolo se născuse. Deși, nu nașterea, moartea îl atrăgea mereu în acel loc. Amintirile pe care nu le avea, poveștile știute doar de la alții.

Ultima plajă sălbatică a Mării Negre avea valuri albastre prin care adesea se vedeau turme de delfini. Până la terminarea facultății, trecea doar în weekend. Apoi, o dată cu premiul acela pentru fizică, tot mai des. Ajunsese să părăsească tot mai rar golful, până când, în cele din urmă, cumpărase o casă chiar pe faleză – și nu mai plecase deloc. Nu mai putea trăi departe de bucățica aceea de pământ unde, atunci când era mic, credea că tatăl său trebuia să se întoarcă. Pur și simplu simțea o nevoie atavică să rămână, să nu mai plece de acolo nicăieri.

Francisc cerceta zi de zi valurile. Veneau mereu spre nisip, indiferent cum bătea vântul și nu o dată se gândise că, dacă asta se întâmpla pe toate țărmurile, atunci însemna că undeva, în centrul mării, exista o fântână de unde apa ieșea continuu spre margini. Sau, poate, o inimă ale cărei bătăi făceau să se nască undele circulare. Dintotdeauna își imaginase că aceea era inima tatălui său.

Ani de zile îl visase. O viață întreagă și-l închipuise. Se îmbolnăvise așteptându-l.

Însă, oricât de mult își dorise, cel pe care-l știa doar dintr-o poză veche nu se mai întorsese la el.

…În schimb, de câteva minute, pe plajă se petrecea altceva. În toată semiluna golfului, pe nisipul presărat cu tufe mici și uscate, se afla un singur om, un bărbat gol. Francisc nu-i distingea chipul, dar, după felul cum mergea, trupul slab și albul părului, era foarte bătrân. Însă ceea ce făcea scena să fie ciudată nu era asta.

Străinul părea că se chinuie să treacă printr-o ușă nevăzută. Mergea înainte spre valuri, apoi înapoi. Se oprea, repeta, pauză, o lua de la început. Nu apăsa o clanță invizibilă, nu deschidea nimic, doar încerca să nimerească un loc anume. Și, pentru ca Francisc să devină și mai atent, de câteva ori i se păru că, în lumina tot mai roșiatică a soarelui, o peliculă lucind ca aripa unei libelule se interpunea din când în când între bătrân și țelul lui.

Arăta ca un profesor trăsnit care încearcă să prindă un fluture, cu deosebirea că fluturele era el însuși.

— Dumnezeule! exclamă Francisc.

Omul dispăruse.

Se șterse la ochi. Nu putea fi o halucinație ceea ce vedea.

Bătrânul trecuse printr-o peliculă precum balonul de săpun al unui cerc uriaș ținut de un iluzionist. Și, în clipa în care ajunsese dincolo, așa gol cum era, se transformase într-un copil. Căzuse din picioare sau mai degrabă se topise, devenind parcă, printr-un efect de morphing, un băiețel de un an care se târa în patru labe prin spuma valurilor.

Liviu Surugiu (n. 1969) a debutat în 1994 în Jurnalul SF. A publicat povestiri și nuvele în revistele Jurnalul SF, SuperNova, Curierul Național, Gazeta SF, Ficțiuni, Argos, Nautilus, CPSFA, CPSF-Nemira, Helion, Galaxia 42, utopIQa, Libris și în peste zece antologii. Proza sa scurtă a apărut, în ultimii ani, în cele mai prestigioase reviste din SUA, Anglia, Franța, Germania, Spania, India, Ungaria, Peru, Ecuador și Estonia. A primit 33 de premii literare, în România, Franța și SUA, unde a obținut distincții la „Writers of the Future”, Hollywood. S-a clasat în primii trei (finalist) la Concursul de Scenarii HBO 2013. Fata de pe Drumul Mătăsii este al optulea volum al său.

 

 



18
/04
/22

Cele mai bune materiale jurnalistice ale anului vor fi premiate în cadrul galei #Superscrieri11 care va avea loc pe 16 mai 2022. Superscrieri este o inițiativă independentă a Fundației Friends For Friends (FFFF.ro ), realizată împreună cu oameni și companii care vor să susțină responsabilitatea în documentarea și transmiterea realității.

18
/04
/22

București, 15 aprilie 2022 – Editura Corint vă invită la dezbaterea pe marginea cărții Capcana lui Tucidide. Mai pot evita Statele Unite și China războiul? de Graham Allison, volum de referință în domeniul relațiilor internaționale, publicat în imprintul Corint Istorie. Evenimentul are loc luni, 18 aprilie, ora 19.00, la librăria Humanitas Cișmigiu.

17
/04
/22

După succesul internațional al romanelor „Tatuatorul de la Auschwitz”, vândut în peste 7 milioane de exemplare, și „Călătoria Cilkăi”, Heather Morris a primit invitația să meargă în Israel pentru a descoperi istoria a trei surori, supraviețuitoare ale lagărului Auschwitz-Birkenau.

13
/04
/22

Nominalizat la prestigiosul Man Booker Prize, „Lumea în flăcări” de  Siri Hustvedt, recent apărut la Editura Polirom, este un roman magistral pe tema percepţiei, prejudecăţilor, dorinţei şi luptei unei femei pentru afirmarea în conştiinţa publică.

11
/04
/22

Editura Polirom anunță apariția unui titlu-eveniment în cadrul prestigioasei sale colecții de traduceri din literatura universală, „Biblioteca Polirom”: „Poemele posibile. Antologie (1966-1975)” de José Saramago, traducere din limba portugheză și note de Simina Popa, volum publicat cu prilejul centenarului nașterii marelui scriitor portughez, laureat al Premiului Nobel pentru literatură (1998).

07
/04
/22

Joi, 7 aprilie, ora 19.30 Editura Humanitas Fiction vă așteaptă în Librăria Humanitas de la Cișmigiu (Bd. Regina Elisabeta nr.38) pentru lansarea romanului Ultimii cai din stepă de Maja Lunde recent apărut în traducerea Ivonei Berceanu în colecția „Raftul Denisei“, coordonată de Denisa Comănescu, un nou roman care face parte, alături de bestsellerurile internaționale Istoria albinelor și Istoria apelor, din tetralogia schimbărilor climatice.

06
/04
/22

Odată cu începerea războiului, oamenii și companiile s-au unit pentru a face bine. Donațiile au fost făcute atât în mod direct, cât și prin SMS, în social media ori pe site-urile asociațiilor. Însă există un loc unde, de peste 8 ani, cei care vor să facă fapte bune se întâlnesc cu cei care au nevoie de ajutor.

30
/03
/22

La editura Humanitas Fiction va apărea în curând romanul „Așteptări” de Anna Hope. Aceasta este cea de-a doua carte a autoarei publicată în România, după bestsellerul „Sala de bal”.

23
/03
/22

„Oamenii lui Putin. Cum a recuperat KGB-ul Rusia și apoi a atacat Occidentul” de Catherine Belton este considerată una dintre cele mai actuale investigații despre ascensiunea lui Putin și a sistemul putinist instaurat la Kremlin. Cartea este disponibilă acum și în limba română, la Editura Litera.