Francofonia – cum a încăput Luvrul în 37 de camioane
https://www.ziarulmetropolis.ro/francofonia-cum-a-incaput-luvrul-in-37-de-camioane/

Francofonia, cel mai recent film al regizorului rus Alexander Sokurov, intră de vineri, 22 iulie, în cinematografe din Bucureşti, Cluj, Constanţa, Timişoara, Braşov, Piteşti, Oradea, Târgu Mureş, Bârlad, Focşani, Odobeşti, Adjud şi Gura Humorului. Filmul poate fi văzut în avanpremieră în această seară, la Cinema Elvira Popescu din Capitală, de la 20.30.

Un articol de Petre Ivan|21 iulie 2016

Francofonia vorbește despre soarta operelor de artă din Muzeul Luvru în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, când Franța era sub ocupație nazistă.

Filmul are în centru coaliția improbabilă dintre directorul Muzeului Luvru, Jacques Jaujard, și Franziskus Wolff-Metternich, ofițerul nazist din fruntea serviciului Kundstschutz (prezervarea artei). Acesta l-a ajutat pe Jaujard să tergiverseze cererile Führerului, păstrând astfel secretul ascunzătorilor operelor de artă, care fuseseră evacuate din Luvru cu aproape un an înainte.

Dacă nu ar fi făcut asta, cel mai probabil, operele de artă din Luvru ar fi ajuns în colecțiile private ale lui Adolf Hitler, așa cum s-a întâmplat cu restul capturilor de război. „Dacă vorbim despre artă, nu putem să nu vorbim și despre istorie”, spune Sokurov.

Cu un an înainte ca armata germană să ajungă în Paris, în 1939, Jacques Jaujard a demarat golirea Luvrului.

Sub supervizarea sa, depozitate cu grijă în sute de cufere și cutii, sculpturi, artă decorativă și 3690 de tablouri au pornit la drum spre castelele din regiunea Vichy.

Călătoria a fost un coșmar logistic al asamblării și așezării obiectelor în cele 37 de camioane, parte din ele fiind mașini pentru decoruri de teatru împrumutate de la Comedia Franceză, singurele îndeajuns de încăpătoare pentru pânzele mari.

Centrul atenției tuturor a fost celebra Mona Lisa. Pictura lui Leonardo da Vinci a fost scoasă din Luvru în mijlocul nopții și urcată într-un camion împreună cu un curator. Ușile camionului au fost sigilate pentru a asigura o temperatură stabilă.

Ajunși la destinație, în castelul D’Amboise, prima dintre cele cinci locații care o vor găzdui pe timpul ocupației naziste, s-a constatat că Mona Lisa era bine, omul însă leșinase din lipsă de aer, potrivit relatărilor din presa vremii.

A fost doar una dintre victimele făcute de „Madame Lisa”, așa cum o alinta Napoleon, care a ținut pictura timp de patru ani pe peretele dormitorului său, doar pentru el. Mona Lisa este singurul tablou din Luvru cu propria căsuță poștală pentru miile de scrisori de dragoste pe care le primește.

În 1911, când tabloul a dispărut de pe peretele muzeului, „întreg Parisul a intrat în doliu. Mii de oameni s-au încolonat în fața pătratului gol de pe perete, au lăsat flori și bilețele”, scrie The New York Times.

Parisul, orașul muzeelor, capitala culturală a vechii lumi. Ce s-ar fi ales din noi dacă Parisul ar fi fost bombardat în cel de-al Doilea Război Mondial? Ceva ireparabil, ștergerea istoriei. – Alexander Sokurov, regizorul filmului Francofonia

Sokurov este autorul unor filme precum Faust, premiat cu Leul de Aur la Veneția în 2011, Alexandra (2007), The Sun (2004), Father and Son (2003) sau Mother and Son (1997), toate selecționate și premiate în marile festivaluri.

Foto: Francofonia – cinemagia

27
/09
/22

O nouă generație de cineaști scandinavi face valuri, păşind pe urmele lui Ingmar Bergman, Lars von Trier și a mișcării Dogma. În acest an, trei regizori complet diferiţi, dar cu viziuni la fel de puternice, au participat în competiția de la Cannes.

26
/09
/22

Cea de-a VIII-a ediție a „Premiilor Constantin Chiriac” a avut loc în 23 septembrie 2022, în Prisăcani, satul natal al lui Constantin Chiriac, directorul general al Teatrului Național „Radu Stanca” Sibiu și președintele Festivalului Internațional de Teatru de la Sibiu, inițiator al acestei competiții prin care elevii sunt recompensați pentru creațiile lor literare.

23
/09
/22

Javier Bardem, unul dintre cei mai cunoscuți actori ai momentului, câștigător al premiilor Oscar, Globul de Aur, Goya și Bafta, revine pe marile ecrane din România în rolul principal din “Cel mai Tare Șef”, cea mai nouă comedie a multi-premiatului regizor spaniol Fernando Leon de Aranoa. Filmul intră în cinematografele din țară pe 4 noiembrie.

22
/09
/22

Delta Bucureștiului, în regia Evei Pervolovici, va putea fi văzut de vineri, 23 septembrie, în cinematografele din București (Cinema Elvire Popesco, Cinema Eforie, Cinema Muzeul Țăranului, Union), Arad (Cinema Arta), Bistrița (Cinema Dacia), Cluj (Cinema Arta, Cinema Victoria), Iași (Cinema Ateneu), Timișoara (Cinema Timiș), însă urmează să fie programat și la Brașov, Bârlad și Sibiu.

21
/09
/22

„Garantat 100%” începe noul sezon cu o ediţie eveniment. Hiromi Uehara, una dintre cele mai mari compozitoare şi pianiste de jazz ale momentului, este invitata lui Cătălin Ştefănescu în prima ediţie a noului sezon „Garantat 100%”. Urmărim ediţia pe 25 septembrie, ora 19.00, la TVR 1.

21
/09
/22

În luna octombrie, la History Channel puteți urmări un documentar despre aurul dacilor, un nou sezon din emisiunea „Așii amanetului”, un film despre viciile pe care le împărtășim și o istorie a armelor.

19
/09
/22

Bazat pe cazul real al fostului șef francez al agenției antinarcotice, acuzat în 2017 de contrabandă cu droguri la scară largă, Ancheta unui scandal de stat / Enquête sur un scandale d'etat explorează o captivantă poveste despre corupție la cel mai înalt nivel și chestionează formele de discurs public în contextul traficului de droguri. Filmul lui Thierry de Peretti, cu Roschdy Zem, Pio Marmaï și Vincent Lindon este distribuit în cinematografe din 30 septembrie de Independența Film.

19
/09
/22

Iubirea, sub toate formele ei, este tema ediției cu numărul 17 a Festivalului Internațional de Film de Animație Animest. Între 7 și 16 octombrie, o vom celebra în sălile de cinema din București, urmărind peste 340 de filme sosite din întreaga lume. Printre acestea, 48 de povești cu și despre iubire, vor fi prezentate sub umbrela Animate the Love – temă ilustrată în posterul ediției de artista ucraineană Oksana Kurmaz.