„Francofonia” lui Alexander Sokurov, din 22 iulie la cinema
https://www.ziarulmetropolis.ro/francofonia-lui-alexander-sokurov-din-22-iulie-la-cinema/

Din 22 iulie, Transilvania Film aduce pe marile ecrane din România Francofonia, cel mai recent film al renumitului regizor rus Alexander Sokurov. Câştigător al Premiului Fedeora pentru Cel mai bun film european la Festivalul de la Veneţia şi proiectat la Toronto, San Sebastian, Londra, Salonic sau Göteborg, Francofonia explorează un episod controversat din timpul celui de-al doilea război mondial: soarta operelor de artă din Muzeul Luvru, în timpul ocupaţiei naziste.

Un articol de Petre Ivan|1 iulie 2016

„Ce ar fi Parisul fără Luvru sau Rusia fără Ermitaj, aceste repere naționale de necontestat? Hai să ne imaginăm o arcă pe ocean, plină cu oameni și mari lucrări de artă – cărți, picturi, muzică, sculpturi, și mai multe cărți, înregistrări și altele. La un moment dat, fundul arcei începe să cedeze sub presiunea unei crăpături. Ce salvezi atunci? Oamenii sau mărturiile mute, dar de neînlocuit, ale trecutului? Francofonia este un recviem pentru ceea ce a pierit, un imn adresat spiritului și curajului uman și a ceea ce ne unește”, spune autorul filmului-cult Arca rusească/ The Russian Ark, binecunoscutul tur de forță prin Muzeul Ermitaj din Sankt Petersburg, filmat dintr-un singur plan secvență, cu 2000 de actori și trei orchestre.

Criticii spun că, odată cu Arca rusească,  Sokurov a dat startul filmelor cu și despre mari muzee.

În 1938, în preajma celui de-al doilea război mondial, pentru a evita consecințele catastrofale ale primei deflagrații, care a provocat distrugerea a numeroase opere de artă valoroase, tablourile și obiectele din Muzeul Luvru sunt trimise pe ascuns în castele din țară, pentru a fi protejate de bombe, dar și de regimul nazist, care intenționa să confiște o parte dintre ele.

Combinând imagini de arhivă și secvențe filmate, Francofonia spune povestea a doi oameni remarcabili: directorul Muzeului Luvru, Jacques Jaujard, și contele Franziskus Wolff-Metternich, ofițer al celui de-al Treilea Reich. Mai întâi inamici, apoi aliați, cei doi devin motorul din spatele protejării Luvrului în mijlocul unuia dintre cele mai sângeroase conflicte din istorie.

Francofonia explorează relația dintre artă și putere, folosind Luvrul ca exemplu viu al civilizației și al modului în care arta ne influențează.

Cineastul rus Alexander Sokurov are darul, poate de neegalat printre colegii de breaslă internaționali, de a transforma frământarea intelectuală în imagini spectaculoase. – The New York Times.

Rolurile celor doi oameni-cheie din istoria Luvrului sunt preluate de Louis-Do de Lencquesaing și Benjamin Utzerath, în timp ce Vincent Nemeth apare în rolul lui Napoléon Bonaparte.

Alexander Sokurov s-a născut în 1951, în Podorvikha, Rusia, a absolvit un master în istorie la Universitatea Gorky și unul în regie la Institutul Cinematografic de Stat din Moscova, unde s-a împrietenit cu Andrei Tarkovski și a fost influențat de opera acestuia.

Filmul lui de licență, The Lonely Voice of Man, o adaptare după Platonov, finalizat în anul 1978, a fost interzis de regimul sovietic până în 1987, când a primit Leopardul de Bronz la Festivalul de la Locarno. Cu Faust, regizorul a câștigat Leul de Aur la Veneția în 2011, iar filme ca Alexandra (2007), The Sun (2004), Father and Son (2003) sau Mother and Son (1997) i-au adus selecții și premii în marile festivaluri și notorietate pe plan internațional.

“Am fost extrem de fericit când a apărut oportunitatea de a filma în Luvru. E minunat că administrația muzeului a răspuns cu atât de mult entuziasm propunerii noastre.” Regizorul mărturisește că visul lui este să facă o serie de filme cu muzee : Ermitaj, Prado, Muzeul Britanic, și vorbește despre comunitatea muzeelor ca cea mai stabilă din lumea culturală.

Ce am fi noi dacă nu ar exista muzee ? Cum am fi fără posibilitatea de a cunoaște această grandioasă, magnifică cultură care a existat în trecut ? – Alexander Sokurov

Francofonia este o co-producție Franța-Germania-Olanda. Filmul va fi distribuit în cinematografele din România, din 22 iulie, de Transilvania Film.

Francofonia1 Francofonia2 Francofonia4 Francofonia5 Francofonia6 Francofonia7

Foto: Francofonia – facebook.com/TransilvaniaFilm

09
/10
/23

Ediţia în română a unei cărţi despre legendarul regizor Martin Scorsese şi un volum în engleză scris de Andrei Gorzo şi Veronica Lazăr despre cinemaul lui Radu Jude sunt două recomandări de lectură pentru această toamnă, pentru cei pasionaţi şi de discursul despre filme, nu doar de vizionarea lor.

09
/10
/23

Les Films de Cannes à Bucarest (20 - 29 octombrie) le-a pregătit bucureștenilor un maraton de cinema de 10 zile cu 43 de lungmetraje, 15 scurtmetraje și mai mult de 65 de proiecții ale unor autoare și autori care au un cuvânt greu de spus în cinematografia momentului.

04
/10
/23

Bizară şi explozivă apariţie e acest “Nu aştepta prea mult de la sfârşitul lumii” (2023), cel mai nou film al lui Radu Jude. El adună într-o structură inedită, inconfortabilă şi surprinzătoare la fiecare pas, cam toate preocupările formale de până acum ale regizorului, care le pune de această dată în slujba unei critici virulente a capitalismului deopotrivă românesc şi european.

04
/10
/23

Descris de Variety ca fiind un film „bogat în detalii și foarte specific în descrierea familiei de clasă mijlocie pe care o observă” și care „oferă libertatea publicului de a-și alege punctele de vedere cu care se identifică cel mai mult în imaginea de ansamblu.”, TÓTEM a cucerit simpatia spectatorilor prezenți la cele două proiecții din programul competițional al celei de-a 19-a ediții Bucharest International Film Festival (BIFF), unde a obținut Premiul Juriului. Filmul se va lansa în cinema din 13 octombrie, distribuit de August Film.