„Fresca“ de Angelin Preljocaj sau despre tărâmul magic din dans
https://www.ziarulmetropolis.ro/fresca-de-angelin-preljocaj-sau-despre-taramul-magic-din-dans/

La doar o lună de la premiera mondială şi pentru prima dată jucat în afara Franţei, spectacolul de dans contemporan „Fresca“, semnat de Angelin Preljocaj, ridică cortina celei de-a 26-a ediţii a Festivalului Naţional de Teatru, ca prim spectacol invitat.

Un articol de Corina Dima|24 octombrie 2016

Angelin Preljocaj este un renumit coregraf francez de origine albaneză care a semnat partitura a peste 50 de spectacole de dans contemporan, lucrări preluate pe marile scene ale lumii – de la Paris, Opera Garnier, la New York Ballet, la Moscova Bolshoi Teatr sau Scala din Milano. Premiat cu multe distincţii de-a lungul carierei, Preljocaj coordonează de 10 ani Pavillon Noir din Aix-en-Provence, Franţa, un centru coregrafic cu 24 de dansatori.

Spectacolul „La Fresque – L’Extraordinaire Aventure” apare în urma comisionării artistului de către Emmanuel Demarcy-Mota, directorul Théatre de la Ville din Paris, pentru ca acesta să conceapă un spectacol dedicat publicului tânăr.

Creaţia are ca sursă de inspiraţie o poveste chinezească din secolul al XIII-lea (coregraful a explorat în spectacolele anterioare şi alte basme din diverse colţuri ale lumii), în care un tânăr se îndrăgosteşte de imaginea unei fete dintr-o frescă. Aceasta este intriga basmului coregrafic fantastic, în care personajele de pe cele două tărâmuri se întâlnesc într-un loc suspendat între timp şi spaţiu, unde realul se contopeşte cu iluzia şi fantasticul, unde imaginaţia şi creativitatea sunt atotstăpânitoare.

Cu măiestria sa, Preljocaj reuşeşte să contureze această lume ireală, cu detalii fine, precum tuşele subţiri ale unei opere de artă încrustată pe un bob de orez. Mijloacele de expresie sunt multiple şi decurg firesc unele din altele, o curgere lină care te prinde în mrejele ei, fără să îţi dai seama, te regăseşti pe tărâmul magic. Irizaţii onirice prin volute de fum prezente pe parcursul întregului spectacol (proiecţii sau lumini difuze pe elemente reale), transformări volumetrice de planuri (scena transformă şi delimitează spaţiul foarte des),  jocuri subtile de lumini şi umbre, mişcări suspendate (la propriu, dans la înălţime, în corzi), fuste pantaloni purtate de bărbaţi care alungesc şi amplifică parcă înălţimea săriturilor, momente de freeze,’’ îngheţarea’’ gesticii urmată de curgere, elemente care sporesc misterul şi amplifică fantezia. Şi peste toate, apare pregnant în discursul artistic motivul ’’părului’’ care face parte din dans. Cele cinci fecioare au părul despletit tot timpul (toate au părul lung), simbol al feminităţii şi jocului – ele ’’dansează’’ podoaba capilară sau poate că invers este raportul?… Un moment sensibil este acela în care cele patru fete, ca într-un ritual ancestral, o pregătesc pe ‘’aleasa’’ să îşi urmeze iubitul – fiecare dansează cu câte o şuviţă a fecioarei alese, înainte să ii prindă tot părul. În vechea cultură chineză lungimea părului şi coafura sau felul în care era prinsă podoaba capilară, vorbea despre statutul sau clasa socială a acesteia.

Muzica spectacolului semnată de Nicolas Godin face uz de foarte multă percuţie (ritmuri primare şi repetitive care potenţează creşterile şi intensifică energiile) şi schimbă stilurile frecvent (de la armonii polifonice pe ritmuri rock la muzică electronică sau saxofon cu acorduri de jazz).

Planurile alternează (susţinute în acelaşi timp şi de muzică specifică, cu accente cromatice create din lumini) – realul cu fantasticul, mişcarea cu nemişcarea, visul cu realitatea.

Şi peste toate, iubirea celor doi învinge, sparge toate barierele. Este fantastic? Este real? Este vis? Unde e realitatea şi unde începe visul? Unde se întâlneşte fata din picture murală cu iubitul ei… aici, acolo? Ce e aici, ce e acolo? Unde e arta şi fantezia, unde e realitatea? Unde începe arta, unde începem noi?

Ansamblul coregrafic este format din 10 dansatori (5 fete şi 5 băieţi) cu un nivel artistic şi tehnic la superlativ. Toate momentele de duo/ trio sau ansamblu au fost interpretate cu mare rafinament şi mare precizie tehnică, au dovedit că sunt un ansamblu din linia întâi, ca virtuozitate şi măiestrie coregrafică. Organizatorii se străduiesc de 3 ani să aducă în România acest ansamblu. Vom vedea ce reprezentaţii urmează în festival, ’’Fresca’’ se va număra, cu siguranţă, printre vedetele acestei ediţii.

FNT – Fresca (La Fresque) from Mystage Ticketing on Vimeo.

Fresca. The Painting on the Wall

un spectacol de Angelin Preljocaj

după basmul chinezesc The Painting on the Wall

Distribuţie: Clara Freschel, Nuriya Nagimova, Nagisa Shirai, Anna Tatarova, Yurié Tsugawa, Sergi Amoros Aparicio, Marius Delcourt, Antoine Dubois, Jean-Charles Jousni, Fran Sanchez.

Coregrafia: Angelin Preljocaj

Muzica: Nicolas Godin

Costume: Azzedine Alaïa / Decor: Constance Guisset / Light Design: Éric Soyer.

Compania: Ballet Preljocaj, Franţa

Co-producţie: Grand Théâtre de Provence, Théâtre National de Chaillot, Théâtre de la Ville – Paris, Scène Nationale d’Albi, Belgrade Dance Festival (Serbia), National Taichung Theater (Taïwan).

Foto: J.C. Carbonne

20
/03
/24

Denisa Nicolae are multe nesiguranțe și incertitudini. Râde zgomotos și plânge cu sughițuri. Iubește. Lumea ei e mare și jucăușă, din când în când o prinde cu tandrețe, să nu fugă, și o face vizibilă, puțin câte puțin.

20
/03
/24

Sue Giles, președintele ASSITEJ, transmite mesajul de Ziua Internațională a Teatrului pentru Copii și Tineret. Scopul acestei campanii este de a facilita accesul la teatru și la spectacole pentru copii și tineri.

19
/03
/24

Nominalizat în acest an la Women's Prize for Fiction, romanul „Cele opt vieți ale unui trickster de-o vârstă cu veacul” de Mirinae Lee, o coreeancă mutată în SUA, spune povestea teribilă a unei femei evadate din Coreea de Nord.

18
/03
/24

Proiectul „Întâlnirile Teatrul azi la Masca” iniţiat de revista Teatrul azi, în parteneriat cu Teatrul Masca din Bucureşti şi cu susţinerea UNITER, continuă seria de discuții profesionale cu a doua masă rotundă dedicată, de această dată, dramaturgiei românești.

18
/03
/24

În contextul celebrării a 20 de ani de existență, Centrul Național al Dansului București (CNDB) extinde Ziua Internațională a Dansului pe durata întregii luni aprilie.

15
/03
/24

Cea de-a cincea ediție a Festivalului Filmului Palestinian, organizată de Centrul Cultural Mahmoud Darwish, sub patronajul Ministerului Culturii din Palestina și al Ambasadei Statului Palestina în România, se va desfășura între 18 și 21 aprilie la București și pe 28 aprilie la Cluj-Napoca, cu o nouă direcție artistică și o prezentare a cinematografiei palestiniene ca un Cinema of Existence.

14
/03
/24

Unul dintre cei mai importanți regizori europeni, cunoscut pentru abordarea sa contemporană a pieselor clasice și montările provocatoare din punct de vedere politic și social, Thomas Ostermeier montează pentru prima dată un spectacol în România.