„Fresca“ de Angelin Preljocaj sau despre tărâmul magic din dans
https://www.ziarulmetropolis.ro/fresca-de-angelin-preljocaj-sau-despre-taramul-magic-din-dans/

La doar o lună de la premiera mondială şi pentru prima dată jucat în afara Franţei, spectacolul de dans contemporan „Fresca“, semnat de Angelin Preljocaj, ridică cortina celei de-a 26-a ediţii a Festivalului Naţional de Teatru, ca prim spectacol invitat.

Un articol de Corina Dima|24 octombrie 2016

Angelin Preljocaj este un renumit coregraf francez de origine albaneză care a semnat partitura a peste 50 de spectacole de dans contemporan, lucrări preluate pe marile scene ale lumii – de la Paris, Opera Garnier, la New York Ballet, la Moscova Bolshoi Teatr sau Scala din Milano. Premiat cu multe distincţii de-a lungul carierei, Preljocaj coordonează de 10 ani Pavillon Noir din Aix-en-Provence, Franţa, un centru coregrafic cu 24 de dansatori.

Spectacolul „La Fresque – L’Extraordinaire Aventure” apare în urma comisionării artistului de către Emmanuel Demarcy-Mota, directorul Théatre de la Ville din Paris, pentru ca acesta să conceapă un spectacol dedicat publicului tânăr.

Creaţia are ca sursă de inspiraţie o poveste chinezească din secolul al XIII-lea (coregraful a explorat în spectacolele anterioare şi alte basme din diverse colţuri ale lumii), în care un tânăr se îndrăgosteşte de imaginea unei fete dintr-o frescă. Aceasta este intriga basmului coregrafic fantastic, în care personajele de pe cele două tărâmuri se întâlnesc într-un loc suspendat între timp şi spaţiu, unde realul se contopeşte cu iluzia şi fantasticul, unde imaginaţia şi creativitatea sunt atotstăpânitoare.

Cu măiestria sa, Preljocaj reuşeşte să contureze această lume ireală, cu detalii fine, precum tuşele subţiri ale unei opere de artă încrustată pe un bob de orez. Mijloacele de expresie sunt multiple şi decurg firesc unele din altele, o curgere lină care te prinde în mrejele ei, fără să îţi dai seama, te regăseşti pe tărâmul magic. Irizaţii onirice prin volute de fum prezente pe parcursul întregului spectacol (proiecţii sau lumini difuze pe elemente reale), transformări volumetrice de planuri (scena transformă şi delimitează spaţiul foarte des),  jocuri subtile de lumini şi umbre, mişcări suspendate (la propriu, dans la înălţime, în corzi), fuste pantaloni purtate de bărbaţi care alungesc şi amplifică parcă înălţimea săriturilor, momente de freeze,’’ îngheţarea’’ gesticii urmată de curgere, elemente care sporesc misterul şi amplifică fantezia. Şi peste toate, apare pregnant în discursul artistic motivul ’’părului’’ care face parte din dans. Cele cinci fecioare au părul despletit tot timpul (toate au părul lung), simbol al feminităţii şi jocului – ele ’’dansează’’ podoaba capilară sau poate că invers este raportul?… Un moment sensibil este acela în care cele patru fete, ca într-un ritual ancestral, o pregătesc pe ‘’aleasa’’ să îşi urmeze iubitul – fiecare dansează cu câte o şuviţă a fecioarei alese, înainte să ii prindă tot părul. În vechea cultură chineză lungimea părului şi coafura sau felul în care era prinsă podoaba capilară, vorbea despre statutul sau clasa socială a acesteia.

Muzica spectacolului semnată de Nicolas Godin face uz de foarte multă percuţie (ritmuri primare şi repetitive care potenţează creşterile şi intensifică energiile) şi schimbă stilurile frecvent (de la armonii polifonice pe ritmuri rock la muzică electronică sau saxofon cu acorduri de jazz).

Planurile alternează (susţinute în acelaşi timp şi de muzică specifică, cu accente cromatice create din lumini) – realul cu fantasticul, mişcarea cu nemişcarea, visul cu realitatea.

Şi peste toate, iubirea celor doi învinge, sparge toate barierele. Este fantastic? Este real? Este vis? Unde e realitatea şi unde începe visul? Unde se întâlneşte fata din picture murală cu iubitul ei… aici, acolo? Ce e aici, ce e acolo? Unde e arta şi fantezia, unde e realitatea? Unde începe arta, unde începem noi?

Ansamblul coregrafic este format din 10 dansatori (5 fete şi 5 băieţi) cu un nivel artistic şi tehnic la superlativ. Toate momentele de duo/ trio sau ansamblu au fost interpretate cu mare rafinament şi mare precizie tehnică, au dovedit că sunt un ansamblu din linia întâi, ca virtuozitate şi măiestrie coregrafică. Organizatorii se străduiesc de 3 ani să aducă în România acest ansamblu. Vom vedea ce reprezentaţii urmează în festival, ’’Fresca’’ se va număra, cu siguranţă, printre vedetele acestei ediţii.

FNT – Fresca (La Fresque) from Mystage Ticketing on Vimeo.

Fresca. The Painting on the Wall

un spectacol de Angelin Preljocaj

după basmul chinezesc The Painting on the Wall

Distribuţie: Clara Freschel, Nuriya Nagimova, Nagisa Shirai, Anna Tatarova, Yurié Tsugawa, Sergi Amoros Aparicio, Marius Delcourt, Antoine Dubois, Jean-Charles Jousni, Fran Sanchez.

Coregrafia: Angelin Preljocaj

Muzica: Nicolas Godin

Costume: Azzedine Alaïa / Decor: Constance Guisset / Light Design: Éric Soyer.

Compania: Ballet Preljocaj, Franţa

Co-producţie: Grand Théâtre de Provence, Théâtre National de Chaillot, Théâtre de la Ville – Paris, Scène Nationale d’Albi, Belgrade Dance Festival (Serbia), National Taichung Theater (Taïwan).

Foto: J.C. Carbonne

20
/07
/22

În perioada 20-22 iulie, se va desfășura pe coasta dalmată un festival original organizat și girat artistic de celebrul tenor, dirijor și compozitor de origine argentiniană José Cura, cu aportul a numeroși muzicieni români, mai precis Orchestra Metropolitană București și Corul artiștilor Operei Naționale București.

19
/07
/22

Institutul Cultural Român, rețeaua de reprezentanțe și Muzeul Național al Literaturii Române (MNLR), îl aniversează, printr-un proiect online difuzat global, pe celebrul scriitor român Norman Manea, supraviețuitor al Holocaustului, una dintre marile conștiințe ale lumii contemporane, care împlinește venerabila vârstă de 86 de ani.

19
/07
/22

Zilele acestea a plecat spre librăriile din întreaga țară ediția în limba română a romanului Sărutul femeii-păianjen, cea mai cunoscută carte a scriitorului argentinian Manuel Puig, publicată în traducere de Editura Pandora M în cadrul îndrăgitei colecții Anansi. World Fiction (traducere de Ilinca Ilian). Romanul a fost ecranizat cu succes în 1985, în regia lui Héctor Babenco, filmul aducându-i un Oscar actorului William Hurt, iar peliculei mai multe nominalizări, inclusiv pentru regie. În 1992, musicalul cu același nume a fost montat pe Broadway, piesa fiind recompensată cu Premiul Tony.

19
/07
/22

Prin anii nouăzeci, a existat o campanie publicitară care se intitula simplu si atrăgător: „Cu balonul în Arizona”. Pentru un copil de clasa a treia dintr-o Românie abia ieșită din comunism, perspectiva unei călători în America, și nu oricum, ci cu balonul, era irezistibilă.

18
/07
/22

Ziarul Metropolis vă oferă o selecție de 22 de imagini de la Art Safari 2022, eveniment care aduce la București expozițiile străine „Picasso, Dalí & Falla. Le tricorne” și „Barbara Klemm. Light and Dark. Photographs from Germany” și ne invită în universul unor artiști români precum Marcel Iancu, Theodor Aman și Irina Dragomir. Până pe 7 august, la Palatul Dacia-România din Strada Lipscani nr. 18-20!

18
/07
/22

Poezia înseamnă viață trăită și mult mai mult decât atât. Dincolo de o armonie și de o știință a cuvintelor, poezia se leagă de orice simțământ omenesc, de orice nuanță a firii noastre. Poetul Teodor Burnar ne invită într-o astfel de lume, unde viața trăită estre portretizată cu realism și unde cuvintele devin purtătoare de emoție într-un labirint lăuntric.

18
/07
/22

Ediția a XIV-a a Festivalului de Film și Istorii Râșnov aduce în fața publicului din România 12 documentare internaționale și două proiecții speciale din 11 țări. Reamintim că tema festivalului se concentrează anul acesta în jurul ideii de granițe - borders, un concept care își propune să aducă răspunsuri la întrebări și provocări multiple ce țin de libertățile individuale și creative cu care societatea actuală se confruntă.