Fuziunea Operei cu Opereta trimite Guvernul în instanţă
https://www.ziarulmetropolis.ro/fuziunea-operei-cu-opereta-trimite-guvernul-in-instanta/

Mai mulţi artişti, printre care mezzosoprana Oana Andra şi soprana Patricia Seymour, dar şi pianistul Alexandru Petrovici, au dat în judecată Guvernul, cerând suspendarea executării Hotărârii de Guvern din 9 octombrie prin care s-a decis fuziunea Operei cu Opereta.

Un articol de Petre Ivan|16 decembrie 2013

Mai mulţi artişti, printre care mezzosoprana Oana Andra şi soprana Patricia Seymour, dar şi pianistul Alexandru Petrovici, au dat în judecată Guvernul, cerând suspendarea executării Hotărârii de Guvern din 9 octombrie prin care s-a decis fuziunea Operei cu Opereta.

De asemenea, o serie de personalităţi din sfera culturală, au înaintat, luni, preşedintelui României, premierului României, Ministerului Culturii, Comisiei pentru Cultură şi Media şi Comisiei pentru Cercetarea Abuzurilor, Combaterea Corupţiei şi Petiţii din Senat, dar şi Comisiei pentru Cultură, Arte, Mijloace de Informare în Masă şi Comisiei pentru Cercetarea Abuzurilor, Corupţiei şi Petiţii din Camera Deputaţilor un memoriu prin care cer abrogarea Hotărârii de Guvern privind reorganizarea şi funcţionarea Operei Naţionale din Bucureşti, notează Mediafax.

Memoriul a fost semnat de o serie de personalităţi şi solişti ai Operei Naţionale Bucureşti, precum soprana Sorina Munteanu, fostul director general-adjunct al Teatrului Naţional de Operetă „Ion Dacian”, actual angajat al noii instituţii fuzionate, Daniel Eufrosin, prim-solistul de renume mondial Pompeiu Hărăşteanu, baritonul Ionuţ Pascu, tenorul Lucian Corchiş, pianistul Horia Maxim, scenografa Viorica Petrovici, soprana Maria Slătinaru-Nistor, tenorul Ionel Voineag, baritonul Vasile Martinoiu, tenorul Corneliu Stavru, Constantin Gabor, soprana Mariana Colpoş, dirijorul Tiberiu Soare, dirijorul Gabriel Bebeşelea, soprana Silvia Voinea, tenorul Florin Georgescu, soprana Felicia Filip, tenorul Hector Lopea Mendoza, dirijorul Mircea Luculescu şi soprana Patricia Seymour, solistă a Teatrului Naţional de Operetă „Ion Dacian”, actual angajată a noii instituţii fuzionate.

De asemenea, memoriul a fost semnat de profesori ai Universităţii de Muzică Bucureşti, printre care Alexandru Petrovici, Silvia Totan, Andreiana Roşca, Toma Popovici, pianist de carieră internaţională, Inna Oncescu, Claudia Codreanu, Georgeta Stoleriu, Dragoş Călin, Anamaria Călin şi Roxana Gheorghiu, pianist de referinţă.

Totodată, acestora li s-au alăturat regizori şi actori precum Anda Tăbăcaru, Cristina Cotescu, Eugen Cristea, Cristina Deleanu, Silvana Ionescu, Cristian Nicolaie, Elena Coveşeanu, Annemary Ziegler, Larisa Dobrotă, Marian Rădulescu, Paula Sorescu-Lucia, Ioan Robert Radoveneanu, Nicolae Cojenel, Adriana Şchiopu şi Irina Rădulescu.

Memoriul a fost semnat şi de Oana Andra, de la Asociaţia „David Petrovich pentru Copii”, preşedinte şi prim-solistă a Operei Naţionale Bucureşti, mezzosoprană de renume mondial.

Fuziunea Operei cu Opereta i-a nemulţumit pe semnatarii memoriului, care au precizat că, „printr-o serie de măsuri adoptate pe ascuns, Ministerul Culturii a început punerea în aplicare a unui plan sistematic de distrugere a culturii şi a tuturor artelor în întreaga ţară”.

De asemenea, a fost depusă o cerere de suspendare a Hotărârii de Guvern privind fuziunea Operei Naţionale Bucureşti cu Teatrul Naţional de Operetă „Ion Dacian”.

„Prima măsură de acest gen a fost Hotărârea de Guvern 741/2013, prin care două instituţii de cultură de rang naţional, de valoroasă tradiţie, au fost grav afectate prin fuziune astfel: Opera Naţională Bucureşti – care ar fi împlinit 92 de ani de glorioasă existenţă – a fost reorganizată, pierzându-şi specificul de «teatru de repertoriu», astfel încât numărul tradiţional de cel puţin 30 de spectacole de operă şi balet pe lună a fost drastic redus la… 9-11 spectacole maximum”, se arată în memoriul artiştilor.

Absorbţia care ucide…

Aceştia au mai afirmat că „pe cea mai mare scenă de operă a ţării au apărut spectacole de divertisment, teatru de proză şi evenimente care nu au nicio legătură cu genul lirico-dramatic tradiţional. Teatrul Naţional de Operetă «Ion Dacian» – care ar fi împlinit 63 de ani de realizări şi performanţe deosebite – şi-a încetat existenţa, fiind absorbit în noua instituţie concepută ca un mall-cultural de specific îndoielnic. Menţionăm că Teatrul Naţional de Operetă «Ion Dacian» era singurul de acest gen din ţară şi o instituţie deosebit de îndrăgită de publicul românesc”.

„Comasarea, fuzionarea sau schimbarea specificului instituţiilor de cultură reprezintă un atentat la însăşi spiritualitatea noastră naţională! Iar «justificarea» economică este aberantă atâta vreme cât cultura, în esenţa ei, «nu este un lux, ci o necesitate». I-am citat pe artiştii Teatrului de Operă din Catania care, la rândul lor au protestat zilele trecute împotriva abuzurilor în cultură, afişând pe loji acest text înaintea unui spectacol cu «Lucia di Lammermoor» de Donizetti.

Să nu uităm că Deutsche Welle a transmis un reportaj despre decizia statului german de a suplimenta cu 50% cultura, tocmai în perioada de criză, motivând prin faptul că domeniile cele mai afectate (sănătatea, cultura şi educaţia) trebuie susţinute ca să nu piară. Din aceste motive de interes naţional, am acţionat împotriva HG 741/2013 în justiţie”, a declarat Oana Andra.

Pe de altă parte, aceasta a afirmat că s-a depus plângerea preliminară la Guvernul României pe data de 8 noiembrie. „(…) apoi – cererea de suspendare a efectelor HG 741/2013 care a produs fuzionarea Operei Naţionale Bucureşti cu Teatrul Naţional de Operetă «Ion Dacian». Încă nu am primit nici un răspuns în urma acestor demersuri, urmând acţionarea în instanţă, în contenciosul administrativ.

Din cauza faptului că atât protestele (de pe vremea când fuziunea era doar un proiect), cât şi acţiunea noastră civică şi culturală nu au primit nicio atenţie din partea autorităţilor statului şi nici din partea mass-media (…), am creat împreună cu personalităţi ale culturii româneşti acest memoriu, pe care l-am depus luni la instituţiile de conducere a României”, a mai spus aceasta.

Atât plângerea preliminară, cât şi cererea de suspendare a executării Hotărârii de Guvern 741/2013 sunt semnate de Daniel-Gheorghe Eufrosin, fost director general adjunct al Teatrului Naţional de Operetă „Ion Dacian”, Marius Leau, în calitate de preşedinte al Sindicatului Artiştilor Teatrului Naţional de Operetă „Ion Dacian” (conform Hotărârii Judecătoriei sector 3, dosar nr. 7801/301/2012) – care între timp a fost desfiinţat, Patricia Seymour, în calitate de fost solist vocal al Teatrului Naţional de Operetă „Ion Dacian” (care între timp a fost absorbit de ONB), Pompeiu Hărăşteanu, în calitate de profesor universitar, prim-solist de tradiţie al Operei Naţionale Bucureşti, Oana Andra, în calitate de prim-solistă a Operei Naţionale Bucureşti şi de preşedinte al Asociaţiei „David Petrovich pentru Copii”, Alexandru Petrovici, în calitate de lector doctor universitar al Universităţii de Muzică din Bucureşti şi de vicepreşedinte al Asociaţiei „David Petrovich pentru Copii”.

Fuziunea Operei cu Opereta

„Toţi am acţionat în interesele celor 49 de artişti şi oameni de cultură care au semnat Memoriul Istoric, precum şi în interesele celor câteva sute de artişti şi iubitori de cultură din ţară, care ne-au trimis scrisori de adeziune cu semnături olografe, prin care declară: «susţin şi particip la demersul pe cale legală de obţinere a abrogării H.G. 741/2013 şi a Strategiei Sectoriale în Domeniul Culturii şi Patrimoniului Naţional pentru perioada 2014 – 2020». De asemenea, am acţionat conform dorinţei exprimate de cei 638 de semnatari ai petiţiei online Salvaţi Opera!”, a declarat Oana Andra pentru Mediafax.

Cererea de suspendare a executării HG 741/ 2013 a fost înregistrată pe data de 26 noiembrie, la Curtea de Apel Bucureşti, la Secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal, potrivit Portalului Instanţelor de Judecată.

„La momentul actual, aşteptăm poziţia Guvernului, urmând să introducem cât mai curând acţiunea de anulare a HG 741/2013, tot la Curtea de Apel Bucureşti, Secţia VIII de Contencios Administrativ”, a declarat Oana Andra.

Potrivit mezzosopranei Oana Andra, memoriul a fost transmis şi pe adresele de e-mail ale europarlamentarilor români. „Pe lângă dorinţa soluţionării juste a situaţiei din cultură, prin demersul nostru, sperăm să-i facem pe conaţionalii noştri conştienţi că au puterea de a striga «Împăratul e gol», în toate domeniile în care e vizibil acest lucru”, a declarat Oana Andra, prim-solistă a Operei Naţionale Bucureşti.

În acest context, semnatarii memoriului au afirmat că din Opera Naţională Bucureşti şi din Teatrul Naţional de Operetă „Ion Dacian” rămâne, astfel, „doar un melanj fără identitate artistică, care, sub titulatura Operei, va adăposti genuri artistice total distincte, cu public-ţintă diferit, dar care vor fi strânse sub aceeaşi cupolă a unui adevărat circ cultural”.

Totodată, în memoriu se arată că, prin desfiinţarea celor două instituţii cu caracter „naţional de tradiţie” şi „înfiinţarea unui hibrid instituţional”, se va şterge, practic, o istorie de 93, respectiv de 63 de ani. Potrivit memoriului, Hotărârea de Guvern încalcă „legea 52/2003 privind transparenţa decizională în administraţia publică, legea 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, prevederile articolului 33 din Constituţia României, privind dreptul la moştenirea culturală, precum şi prevederilor O.G. nr. 21/2007, astfel cum a fost aprobată prin legea nr. 353/2007 privind specificul unei instituţii de spectacol”.

Pe de altă parte, semnatarii au precizat în sursa citată că a doua măsură care va duce la distrugerea culturii din România este Strategia Sectorială în Domeniul Culturii şi Patrimoniului Naţional pentru perioada 2014 – 2020. Aceştia au afirmat că, în cazul în care va fi pusă în aplicare, strategia va produce inevitabil pierderea „prestigiului cultural pe care îl are România în acest moment pe plan internaţional, moştenirii culturale pe care poporul român o are şi a aportului culturii noastre la cultura europeană şi mondială”.

De asemenea, semnatarii au menţionat că în adoptarea strategiei se încalcă „legea 52/2003 privind transparenţa decizională în administraţia publică, articolul 15 din Constituţia României, articolul 6 din Cap. II al Noului Cod Civil, articolul 25 din Noul Cod de Procedură Civilă şi Legea 76/2012”.

„Se invocă abuziv H.G. nr. 1672/2008 privind evaluarea artiştilor (cu excepţia declarată a managerilor) prin norme metodologice care au fost abrogate definitiv de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a României, fiind aberante. Susţinerea ideii de concesionare a instituţiilor de cultură, din motivaţii economice, de «eficientizare» sau de «demuzeificare», va duce la pierderea identităţii culturale a acestor instituţii.

Prin prezentarea viciată a situaţiei privind cultura poporului român (printr-un sondaj în care componenţa socială a eşalonului de respondenţi, precum şi conţinutul întrebărilor sunt aberante) teatrele de operă, de operetă şi filarmonicile sunt considerate a fi pe ultimul loc în preferinţele românilor, şi, în consecinţă, de minim interes naţional.

Impunerea iraţională a statutului de liber-profesionist tuturor celor care sunt în prezent angajaţi ai instituţiilor culturale din ţară duce la discriminarea unei categorii largi a cetăţenilor României, care nu vor mai avea dreptul la contracte nedeterminate de muncă. În strategie se precizează, dealtfel, că liber-profesioniştii beneficiază de o minimă protecţie socială şi de sănătate. Menţionăm că filarmonicile, operele şi operetele de stat recunoscute la nivel mondial nu folosesc în concerte şi spectacole artişti liber-profesionişti, ci angajaţi cu contracte de muncă pe perioadă îndelungată”, se arată în memoriu.

Pierderea identităţii culturale

Semnatarii au precizat că implementarea acestei strategii va avea o serie de implicaţii la nivel naţional, precum pierderea creatorilor de artă, a artiştilor, „care, din cauza instinctului firesc de supravieţuire, se vor îndrepta către alte domenii sociale, ceea ce va duce la pierderea identităţii culturale şi nu va rezista în concurenţa vitală (firească) dintre popoare”, distrugerea învăţământului vocaţional la nivel de liceu (de muzică, arte plastice şi coregrafie) şi distrugerea învăţământului universitar în domeniul artelor, „prin lipsa dorinţei părinţilor de a-şi mai îndruma copiii să studieze artele în sensul de a profesa în vreun domeniu artistic, care nu le va oferi un loc stabil de muncă”.

„Referitor la cele expuse mai sus, considerăm că fuzionarea, comasarea, desfiinţarea sau concesionarea instituţiilor de cultură, precum şi desfiinţarea contractelor de muncă nedeterminate şi pe termen îndelungat sunt măsuri care lovesc la baza culturii româneşti afectează iremediabil tradiţia noastră culturală, anulează munca generaţiilor trecute de artişti, afectează iremediabil generaţii prezente şi viitoare de artişti, privează publicul românesc de educaţia prin artă, restricţionează dreptul elementar (constituţional) de a avea acces la cultură al românilor, atacă structura naţională prin distrugerea mediului cultural în care se pot dezvolta elitele talentului românesc”.

Teatrul Naţional de Operetă „Ion Dacian” din Capitală şi-a încetat existenţa în luna septembrie, ca urmare a fuziunii cu Opera Naţională Bucureşti (ONB), potrivit unei Hotărâri de Guvern adoptate de Executiv.

Foto cu Fuziunea Operei cu Operetaoperanb.ro

10
/06
/21

Joi, 10 iunie, și vineri, 11 iunie, de la ora 19.00, Orchestra simfonică a Filarmonicii „George Enescu”  va fi condusă de  Gabriel Bebeșelea, dirijorul său principal din stagiunea 2020/21. Programul concertului din 10 și 11 iunie este alcătuit din selecțiuni din muzica originală compusă de  Jean-Baptiste Lully pentru piesa Burghezul gentilom de  Molière și din Suita Burghezul gentilom de Richard Strauss. […]

09
/06
/21

Iubitorii muzicii clasice care vor să achiziționeze abonamente la Festivalului George Enescu 2021 sunt invitați să se înscrie la acest link, începând de astăzi, 9 iunie, pentru a participa la loteria în cadrul căreia vor fi distribuite abonamentele. Biletele individuale se pun în vânzare pe 19 iulie 2021, la ora 12:00, iar biletele și abonamentele pentru vizionare în sistem pay-per-view vor fi disponibile începând cu 2 august 2021.

03
/06
/21

Nisip fin, vegetație și umbră, o plajă care se păstrează încă sălbatică, pescari de la prima oră a dimineții și apă verde-turcoaz, pe scurt - plaja de la Tuzla. În acest loc bine ascuns, sub coasta sălbatică a mării, se va întâmpla a doua ediție a festivalului Living Rock, dedicat tuturor iubitorilor de alternativ, fie că vorbim de muzică, destinații de vacanță, preferințe gastronomice sau activități de petrecere a timpului liber.

02
/06
/21

Sâmbătă, 5 iunie, începând cu ora 18:30, Gala Aniversară „Ruxandra Donose 30” va ajunge pe scena Operei Naţionale din Bucureşti, într-un eveniment extraordinar menit să celebreze cei 30 de ani de activitate artistică ai celebrei mezzosoprane. La pupitrul Orchestrei Operei Naționale București se va afla Tiberiu Soare, conceptul regizoral fiind semnat de Paula Stoica.

02
/06
/21

În seara zilei de duminică, 6 iunie, la ora 19, flautista Miruna Didu, violonista Corina Mitroi, violista Iulia Goiana și violoncelistul Eugen Bogdan Popa, toți instrumentiști din Orchestra simfonică a Filarmonicii „George Enescu” din București, propun iubitorilor muzicii de cameră un program integral Mozart.

31
/05
/21

După câteva luni în care, din motive pandemice, toate evenimentele stagiunii au fost transmise live de la Sala Radio – pe calea undelor sau online – publicul va reveni fizic în sală! Primul concert în care spectatorii se vor bucura de reîntâlnirea „vie” cu muzica și, reciproc, artiștii vor retrăi emoția interacțiunii cu publicul, se va derula vineri, 4 iunie (ora 19.00).

31
/05
/21

Filarmonica „George Enescu” anunță că luni, 31 mai, de la ora 12.00, se vor pune în vânzare biletele pentru concertul simfonic cu public de joi, 10 și vineri, 11 iunie 2021, în care Orchestra simfonică a Filarmonicii „George Enescu” va fi condusă de Gabriel Bebeșelea, dirijorul său principal din stagiunea 2020/21. Programul concertului din 10 și 11 iunie are la bază un concept unitar, fiind alcătuit din selecțiuni din muzica originală compusă de Jean-Baptiste Lully pentru piesa "Burghezul gentilom" de Molière și din Suita "Burghezul gentilom" de Richard Strauss.

28
/05
/21

Cum a arătat copilăria pentru trei dintre cei mai cunoscuți artiști rock din toate timpurile – Bruce Springsteen, Freddie Mercury și Keith Richards?

20
/05
/21

S-au pus în vânzare, online și la casa de bilete din incinta Ateneului Român, biletele pentru următorul concert din Stagiunea de marți seara. În 25 mai, la ora 19, publicul meloman este invitat în Sala mică a Ateneului Român ( la capacitatea de 50%) pentru un recital cameral susținut de Valentin Dimitrie Simion, un tânăr dar foarte merituos violoncelist român.

20
/05
/21

Valentin Șerban a câștigat marele premiu al secțiunii de vioară la Concursul Internațional George Enescu, după o finală care a ridicat publicul în picioare și în care a interpretat Concertul în re minor pentru vioară și orchestră op. 47 de Sibelius, miercuri, 19 mai, la Ateneul Român. Pe locul al doilea s-a situat Jaewon Wee din Coreea de Sud, iar locul al treilea i-a revenit lui Tassilo Probst din Germania.