Gabriel Garcia Marquez, pe bancnotele columbienilor
https://www.ziarulmetropolis.ro/gabriel-garcia-marquez-pe-banconetele-columbienilor/

Columbia va emite în curând bancnote cu efigia scriitorului Gabriel Garcia Marquez – laureatul premiului Nobel pe anul 1982, decedat pe 17 aprilie -, în urma adoptării unei legi care a fost votată luni în Parlamentul acestei ţări.

Un articol de Petre Ivan|17 decembrie 2014

Textul de lege ordonă Băncii centrale să imprime chipul prestigiosului scriitor, autorul unor romane celebre, precum “Un veac de singurătate” şi “Dragoste în vremea holerei”, pe următoarele bancnote şi monede ale sale.

“«Gabo» a lăsat moştenire o extraordinară operă literară şi jurnalistică, iar difuzarea, lecturarea şi studierea ei ar trebui să fie promovate în mod activ”, a declarat Antenor Duran, iniţiatorul acestei legi în Parlamentul columbian.

“Numele lui reprezintă un uriaş potenţial pentru prezentul şi viitorul Columbiei în ceea ce priveşte recunoaşterea culturală şi turistică”, a adăugat acelaşi parlamentar, membru al unui partid care reprezintă comunitatea indigenă.

Noua lege a fost adoptată la exact opt luni după moartea scriitorului, decedat în Mexic, unde acesta locuia încă din anii ’60.

Textul prevede de asemenea, printre altele, un plan de conservare a patrimoniului asociat scriitorului Gabriel Garcia Marquez, ca şi Gabriel Garcia Marquezimplementarea unui program de burse pentru studenţii la jurnalism şi arte cinematografice.

În noiembrie, guvernul columbian şi-a exprimat în mod public regretul că arhivele scriitorului nu pot să rămână în Columbia.

Familia scriitorului a cedat acele arhive Centrului Harry Ramson de la Universitatea Texas, unde îşi are sediul o prestigioasă bibliotecă în care sunt expuse arhivele altor scriitor celebri, precum americanul William Faulkner, argentinianul Jorge Luis Borges şi irlandezul James Joyce.

Cunoscut între prieteni, dar şi pentru fani ca “Gabo”, García Márquez a fost unul dintre cei mai cunoscuţi şi iubiţi scriitori ai Americii Latine, cărţile sale vânzându-se în zeci de milioane de exemplare.

Considerat unul dintre cei mai mari scriitori din istoria literaturii de limbă spaniolă, Gabriel Garcia Márquez a murit pe 17 aprilie, la vârsta de 87 de ani, în urma complicaţiilor provocate de o pneumonie. Locuind în Mexic din 1961, cu excepţia unor perioade petrecute în Columbia, Spania şi Cuba, romancierul sud-american a dus în ultimii ani o existenţă discretă, retrăgându-se din viaţa publică.

Considerat cel mai popular scriitor de limbă spaniolă de după Miguel de Cervantes, din secolul al XVII-lea, Gabriel Garcia Marquez a atins un nivel de celebritate literară care a generat comparaţii cu Mark Twain şi Charles Dickens.

Foto: Gabriel Garcia Marquez – wikipedia, facebook

08
/07
/21

Un portret al excepționalei gânditoare de secol XX, Hannah Arendt, schițat de autoarea americană Hannah Jewell în volumul „100 de femei afurisite. O istorie” (Editura Nemira, 2021, colecția „Orion”).

07
/07
/21

Cum evităm problemele financiare în cuplu? Cum ar trebui economisiți și investiți banii familiei pentru a ajunge la echilibru și prosperitate? Curtea Veche Publishing lansează ghidul de bază pentru orice cuplu aflat la început de drum.

07
/07
/21

Joi, 8 iulie, la ora 18.00, pe paginile de Facebook Cărturești (facebook.com/Carturesti) și Polirom (facebook.com/polirom.editura), va avea loc o discuție pornind de la „Eu, Tituba, vrăjitoarea neagră din Salem” de Maryse Condé, romanul laureat al Premiului Noii Academii Suedeze pentru Literatură 2018 & Grand Prix Littéraire de la Femme 1986.

06
/07
/21

Miercuri, 7 iulie, la ora 19.00, pe paginile de Facebook Cărturești (facebook.com/Carturesti) și Polirom (facebook.com/polirom.editura), scriitoarea Simona Antonescu va intra în dialog cu criticul Bogdan Crețu pornind de la romanul „În umbra ei”, apărut recent în colecția „Fiction Ltd.” a Editurii Polirom.

04
/07
/21

Pentru a marca 200 de ani de la nașterea lui Vasile Alecsandri (1821-1890), deținătorul primului premiu internațional pentru literatura română, Muzeul Național al Literaturii Române Iași organizează în 2021 o serie de expoziții, concursuri, ateliere, întâlniri și apariții editoriale speciale.

01
/07
/21

Zilele acestea, a plecat către librăriile din întreaga țară o nouă ediție, revăzută, a Jurnalului lui Franz Kafka, editată în colecția ANANSI World Fiction într-un format grafic deosebit.

28
/06
/21

„Forma lucrurilor. Alfabetul geometriei”, cartea lui Marco Andreatta publicată recent în colecția Știință, spune povestea geometriei, pe care autorul o descrie drept unul dintre cele mai studiate şi sofisticate sisteme ale gândirii filozofice, capabil să furnizeze interpretări ale lumii în care trăim şi tehnicile de care avem nevoie ca să ne putem împlini aşteptările şi dorinţele. Orientarea în spațiu, perceperea unui obiect prin forma sa, minimizarea distanțelor de deplasare – toate acestea sunt înzestrări geometrice de care ne folosim în viața de zi cu zi.

17
/06
/21

Ziarul Metropolis vă prezintă un fragment din romanul „un nor în formă de cămilă” de Alina Nelega, recent apărut la Editura Polirom, în colecția „Fiction Ltd.” (disponibil și în ediție digitală).

14
/06
/21

Storis este prima aplicație de audiobookuri, ebookuri și podcasturi în limba română, un produs original și unic pe piața de carte din România, care își propune să ofere cititorilor o experiență nouă a lecturii și să așeze țara noastră pe harta revoluției digitale care se manifestă astăzi în toată lumea.

13
/06
/21

Unele cărți te pot însoți oriunde și oricând. Ele conturează un orizont mai generos. Ziarul Metropolis vă invită să descoperiți trei romane noi, recent apărute în România, care vă pot bucura oriunde și oricând.

11
/06
/21

Triumf Amiria și Muzeul Național al Literaturii Române (MNLR) îi invită pe traducătorii profesioniști și amatori la un atelier de traducere queer cu profesoara universitară Ruxandra Vișan și traducătoarea Laura Sandu în cadrul secțiunii de literatură a proiectului.

08
/06
/21

„Unică în acest roman este vocea naratorului său, un amestec de Holden Caulfield și Karl Ove, maghiar și român, idealist și cinic, hibrid în multe sensuri, încercând să găsească claritatea, fără să știe de ce, dintr-un pur instinct moral și estetic, și fără să știe cum. Dacă acceptăm pactul autobiografic al cărții, atunci înțelegem lumea din care a ieșit unul dintre poeții cu adevărat originali ai noii generații. Mărcile lui lirice apar surprinzător și discret, ca mici puncte incandescente, și în proza fluidă și simplă prin care e spusă povestea anilor de rătăcire ai lui Dósa, probabil cel mai important scriitor maghiar de limbă română de azi.” (Adrian Lăcătuș).