Gabriel Liiceanu – despre cum să nu plictiseşti vorbind despre plictiseală
https://www.ziarulmetropolis.ro/gabriel-liiceanu-despre-cum-sa-nu-plictisesti-vorbind-despre-plictisela/

Gabriel Liiceanu a încercat să explice profunzimea textului ,, Despre plictiseală’’ făcând trimiteri la diferite nume avizate din domeniu

Un articol de Andrada Văsii|6 martie 2013

Asociaṭia Română pentru Cultură şi Normalitate a început în luna februarie proiectul ,,Dialoguri de seară“ la Librăria Humanitas de la Cişmigiu. Proiectul constă în patru întâlniri săptămânale care vor încerca să explice, într-o manieră filosofică, scrierile din cadrul volumului ,,Eseuri de duminică“ sub semnătura lui Constantin Noica ( Despre plictiseală, Foloasele sufleteşti ale vacanṭei, De la izolare la singurătate şi Constantin Noica şi eseurile.)

Făcându-se o selecṭie de scrieri din perioada 1938-1940, participanṭii vor beneficia de o interpretare avizată din partea unor figuri pregnante ale domeniului precum Gabriel Liiceanu sau Andrei Cornea.

Pe Noica nu îl înṭelege oricine

În prima conferinţă, Gabriel Liiceanu a încercat să explice profunzimea textului „Despre plictiseală“ făcând trimiteri la diferite nume avizate din domeniu. Dintre explicaṭiile oferite nu au lipsit cele care au vizat vicistitudinile existenṭei umane, sau neşansa unui loc de naştere.

„Avem motive să ne bucurăm enorm. Înainte de ‘90, dialogul se petrecea între trei-patru oameni. Nu se punea problema să dialoghezi între tineri, într-o sală în centru, teme de interes“, a început Liiceanu.

Atmosfera semăna puṭin cu aceea din amfiteatrul unei universităṭi: Gabriel Liiceanu stătea la o catedră imaginară şi vorbea despre opera lui Noica. Fie că făcea trimiteri la I. L. Caragiale, fie că vorbea liber, Gabriel Liiceanu a atins subiectul plictiselii într-o manieră liberă.

„Tema aceasta este una dintre cele mai importante teme ale înṭelegerii noastre ca oameni. […] Sunt sigur că pornind de la un eseu din tinereṭe, vom deschide o poartă spre opera lui Noica. Oricine îl poate citi într-o carte ca «Eseuri de duminică». Însă să nu vă faceṭi iluzia că pornind de la aceste pagini veṭi ajunge să citiṭi cu aceeaşi uşurinṭă textele tratatului de ontologie“.

Un Noica din Germania ar fi fost cu totul altfel decât Noica din România

Scolile diferite de gândire de pe teritoriul Europei sunt cele care au dat trăsăturile dominante ale scrierilor filosofice. Astfel, aşa cum a punctat şi Gabriel Liiceanu, trăsătura eseistică a produselor româneşti îşi are explicaṭia în structura culturii noastre interbelice. Unii au avut şansa să studieze sub îndrumarea lui Edmund Husserl (n.r. : creatorul fenomenologiei), iar alṭii au scris sub îndrumarea lui Nae Ionescu.

„Nu este vorba despre ierarhii, ci pur şi simplu despre tipologii mentale, sau culturale. Când te naşti într-o ṭară cu o tradiṭie filozofică, de tipul Germaniei, cu cel mai înalt exerciṭiu al gândirii specializate, nu vei scrie aşa niciodată.[…] Noica a scris despre plictis patru pagini, iar Heidegger a scris 500 de pagini“.

Publicul a părut puṭin descurajat când a auzit din partea lui Gabriel Liiceanu că nu va putea înṭelege opera lui Noica, în totalitatea ei, decât dacă se va apuca de o facultate de profil. Cu toate acestea, explicaṭiile auxiliare au avut rol revelator pentru toṭi cei prezenṭi. Poate tot în folosul lor a venit şi forma de prezentare a eseului de duminică – publicistică; Noica a aşternut pe hârtie un eseu de început, fără sensuri prea adânci, care aduce aminte de stilul gazetar.

Următoarele întâniri de la librăria Humanitas vor beneficia de o abordare asemănătoare : textele vor fi descifrate, iar publicul va lua notiṭe. La sfârşitul evenimentului rămâi însă cu întrebarea: „Cine a atras mai mult ? Textul în sine, sau cel care ṭi l-a explicat?“.

 

28
/10
/16

O ofertă impresionantă de cărți la prețuri „de kilipir” îi așteaptă pe cititori la ediția din această toamnă a celui mai important târg de carte cu discount, Kilipirim. Cărți pentru copii și tineret, dar și pentru cititorii experimentați pot fi achiziționate pe parcursul celor 5 zile de târg (26-30 octombrie 2016, zilnic între orele 10.00 și 21.30), la etajul 2 al Unirea Shopping Center, Aripa Călărași.

27
/10
/16

La zece ani de la debutul editorial cu romanul Băiuțeii, scris împreună cu Filip Florian, și la șapte ani de la publicarea primului său roman, Şi Hams Şi Regretel, Matei Florian revine cu o nouă carte, îndelung așteptată de cititorii săi, Cexina Catapuxina, cea mai recentă apariție din colecția „Ego. Proză” a Editurii Polirom.

26
/10
/16

Cea de-a patra ediţie a Festivalul Internaţional de Literatură şi Traducere Iaşi, care a debutat astăzi, 26 octombrie, aduce în faţa publicului, până pe 30 octombrie, profesionişti din domeniul cărţii, atât din ţară cât şi din străinătate. În cele cinci zile de FILIT, la Iaşi vor fi prezenţi scriitori, traducători, editori, organizatori de festival, critici literari, librari, distribuitori de carte, manageri şi jurnalişti culturali.

26
/10
/16

Premiul Femina a fost decernat marți scriitorului francez Marcus Malte pentru romanul „Le garçon”, care face o incursiune la începutul secolului XX prin ochii unui băiat care nu are nume, a anunțat la Paris juriul acestui prestigios premiu literar alcătuit exclusiv din femei. Femina deschide sezonul anual al premiilor literare în Franța, dintre care cel mai prestigios, premiul Goncourt, va fi anunțat la 3 noiembrie.

26
/10
/16

Scriitorul american Paul Beatty a fost desemnat marți seară câștigătorul prestigiosului premiu literar Man Booker, pentru romanul său The Sellout, devenind astfel primul american care primește această înaltă distincție. Câștigătorul Man Booker este recompensat cu 50.000 de lire sterline (61.000 de dolari).

25
/10
/16

Joi, 27 octombrie 2016, de la ora 19.00, iubitorii de carte sunt invitați la Librăria Humanitas de la Cişmigiu la o întâlnire-eveniment cu Ludmila Ulitkaia, una din cele mai importante voci ale literaturii contemporane, prilejuită de lansarea romanului ”Imago”, recent apărut în colecţia „Raftul Denisei“ la Editura Humanitas Fiction, în traducerea Gabrielei Russo.

25
/10
/16

Autorul „Cuvintelor potrivite” se naște sub semnul zodiacal al Gemenilor, în 21 mai 1880, la București, ca rod al conviețuirii nelegitime dintre tatăl român, Nicolae Theodorescu, funcționar de bancă și Rozalia Arghesi, de origine germană, venită din Ardeal, menajeră, în casa Theodorescu.

24
/10
/16

Iubitorii de carte sunt așteptați începând de miercuri, între 26 și 30 octombrie (de la orele 10.00 la 22.00), la ediția de toamnă a Kilipirim, cel mai important târg de carte cu discount din România. Evenimentul, la care intrarea va fi liberă, va avea loc la etajul al doilea al Unirea Shopping Center, Aripa Călăraşi.

23
/10
/16

Joi, 27 octombrie, de la ora 16.00, la Cărturești Verona, va avea loc lansarea volumului „Commedia dell’ arte. O istorie a spectacolului în imagini”, coordonată de David Esrig, care apare în România în premieră absolută, după 30 de ani de când a fost publicată în Germania unde a avut un succes extraordinar și a intrat în toate bibliografiile de la facultățile de artă.

22
/10
/16

Ediția de toamnă a târgului Kilipirim se va desfășura în perioada 26-30 octombrie, zilnic, între orele 10.00 şi 22.00, la Unirea Shopping Center, etajul 2, Aripa Călăraşi, oferind reduceri substanțiale la standul fiecărei edituri. Intrarea este liberă.

20
/10
/16

Potrivit oamenilor de ştiinţă de la Universitatea Yale, persoanele care citesc mai mult de 3 ore şi jumătate pe săptămână au un risc mult mai redus de a muri prematur. În plus, există numeroase beneficii ale cititului, printre care stoparea declinului cognitiv și creșterea gradului de inteligenţă.

14
/10
/16

Premiul Nobel pentru Literatură ar trebui să deschidă o discuție îndelung ocolită: are literatura granițe - de ce ar avea? Judecând după furia cu care românii au și de această dată păreri, ai spune că trăim în mijlocul celui mai citit popor european. Să ne relaxăm: nu e chiar așa, ba chiar dimpotrivă.

14
/10
/16

De 43 de ani, Petru Popescu trăieşte şi scrie în Los Angeles. Este romancier, scenarist şi realizator de filme americane. A ales să emigreze în Statele Unite ale Americii în 1974 şi asta după o carieră de success în Romania, multe dintre romanele sale făcând vâlvă la acea vreme. „Prins”, „Dulce ca mierea e glonţul patriei”, „Să creşti într-un an cât alţii într-o zi”, „Sfârşitul bahic”, romane apărute în Anglia şi Suedia, apoi „Copiii Domnului”, toate fiind publicate pâna la plecarea sa din România.

Pagina 50 din 107« Prima...102030...4849505152...607080...Ultima »