Gabriel Liiceanu – despre cum să nu plictiseşti vorbind despre plictiseală
https://www.ziarulmetropolis.ro/gabriel-liiceanu-despre-cum-sa-nu-plictisesti-vorbind-despre-plictisela/

Gabriel Liiceanu a încercat să explice profunzimea textului ,, Despre plictiseală’’ făcând trimiteri la diferite nume avizate din domeniu

Un articol de Andrada Văsii|6 martie 2013

Asociaṭia Română pentru Cultură şi Normalitate a început în luna februarie proiectul ,,Dialoguri de seară“ la Librăria Humanitas de la Cişmigiu. Proiectul constă în patru întâlniri săptămânale care vor încerca să explice, într-o manieră filosofică, scrierile din cadrul volumului ,,Eseuri de duminică“ sub semnătura lui Constantin Noica ( Despre plictiseală, Foloasele sufleteşti ale vacanṭei, De la izolare la singurătate şi Constantin Noica şi eseurile.)

Făcându-se o selecṭie de scrieri din perioada 1938-1940, participanṭii vor beneficia de o interpretare avizată din partea unor figuri pregnante ale domeniului precum Gabriel Liiceanu sau Andrei Cornea.

Pe Noica nu îl înṭelege oricine

În prima conferinţă, Gabriel Liiceanu a încercat să explice profunzimea textului „Despre plictiseală“ făcând trimiteri la diferite nume avizate din domeniu. Dintre explicaṭiile oferite nu au lipsit cele care au vizat vicistitudinile existenṭei umane, sau neşansa unui loc de naştere.

„Avem motive să ne bucurăm enorm. Înainte de ‘90, dialogul se petrecea între trei-patru oameni. Nu se punea problema să dialoghezi între tineri, într-o sală în centru, teme de interes“, a început Liiceanu.

Atmosfera semăna puṭin cu aceea din amfiteatrul unei universităṭi: Gabriel Liiceanu stătea la o catedră imaginară şi vorbea despre opera lui Noica. Fie că făcea trimiteri la I. L. Caragiale, fie că vorbea liber, Gabriel Liiceanu a atins subiectul plictiselii într-o manieră liberă.

„Tema aceasta este una dintre cele mai importante teme ale înṭelegerii noastre ca oameni. […] Sunt sigur că pornind de la un eseu din tinereṭe, vom deschide o poartă spre opera lui Noica. Oricine îl poate citi într-o carte ca «Eseuri de duminică». Însă să nu vă faceṭi iluzia că pornind de la aceste pagini veṭi ajunge să citiṭi cu aceeaşi uşurinṭă textele tratatului de ontologie“.

Un Noica din Germania ar fi fost cu totul altfel decât Noica din România

Scolile diferite de gândire de pe teritoriul Europei sunt cele care au dat trăsăturile dominante ale scrierilor filosofice. Astfel, aşa cum a punctat şi Gabriel Liiceanu, trăsătura eseistică a produselor româneşti îşi are explicaṭia în structura culturii noastre interbelice. Unii au avut şansa să studieze sub îndrumarea lui Edmund Husserl (n.r. : creatorul fenomenologiei), iar alṭii au scris sub îndrumarea lui Nae Ionescu.

„Nu este vorba despre ierarhii, ci pur şi simplu despre tipologii mentale, sau culturale. Când te naşti într-o ṭară cu o tradiṭie filozofică, de tipul Germaniei, cu cel mai înalt exerciṭiu al gândirii specializate, nu vei scrie aşa niciodată.[…] Noica a scris despre plictis patru pagini, iar Heidegger a scris 500 de pagini“.

Publicul a părut puṭin descurajat când a auzit din partea lui Gabriel Liiceanu că nu va putea înṭelege opera lui Noica, în totalitatea ei, decât dacă se va apuca de o facultate de profil. Cu toate acestea, explicaṭiile auxiliare au avut rol revelator pentru toṭi cei prezenṭi. Poate tot în folosul lor a venit şi forma de prezentare a eseului de duminică – publicistică; Noica a aşternut pe hârtie un eseu de început, fără sensuri prea adânci, care aduce aminte de stilul gazetar.

Următoarele întâniri de la librăria Humanitas vor beneficia de o abordare asemănătoare : textele vor fi descifrate, iar publicul va lua notiṭe. La sfârşitul evenimentului rămâi însă cu întrebarea: „Cine a atras mai mult ? Textul în sine, sau cel care ṭi l-a explicat?“.

 

23
/04
/17

Odată cu apariția filmului „Jackie” (regia: Pablo Larrain), primul film pentru marele ecran inspirat de viața celei mai faimoase prime doamne a Statelor Unite, editura Corint a lansat biografia „Jaqueline Bouvier Kennedy Onassis. Povestea nespusă”, publicată de Barbara Leaming în 2014.

19
/04
/17

Poetul Claudiu Komartin (33 de ani) ține în viață un cenaclu – Institutul Blecher. Și o editură care publică poezie – Casa de Editură Max Blecher. Claudiu Komartin, din Berceni. Trăiește între poeți și pentru poezie. Către viitor se uită, așa cum e și firesc, în ordinea poetică a lumii, cu scepticism.

19
/04
/17

Peste aproximativ o lună, în capitală debutează cea de-a VIII-a ediție a Festivalului Internaţional de Poezie Bucureşti (FIPB). Timp de o săptămână, în perioada 15-21 mai, peste 100 de poeţi din peste 30 de ţări vor sosi la Bucureşti, prilejuind publicului iubitor de poezie ocazia de a participa la mai mult de 20 de evenimente, organizate în 10 spații culturale cunoscute din oraș.

19
/04
/17

George Bălăiţă unul dintre marii scriitori români contemporani, s-a stins din viață sâmbătă, cu o zi înainte de a împlini vârsta de de 82 de ani. În iunie 2008, în cadrul Târgului Bookfest, Uniunea Scriitorilor din România i-a decernat lui George Bălăiță Premiul Naţional pentru Literatură pentru întreaga operă.

11
/04
/17

Într-o zi de 11 aprilie se stingea din viaţă Ion Minulescu, autorul memorabilelor "Romanţe pentru mai târziu". În acea zi, într-un Bucureşti ruinat de bombardamentele aliaţilor, poetul de 63 de ani aniversa 30 de ani de căsnicie cu poeta Claudia Millian. Tot într-o zi de 11 aprilie era prezentat în România Visul lui Tănase, un film-scheci de N. Kirițescu, realizat la Berlin, avându-l pe Constantin Tănase în rolul principal şi avea loc premiera piesei Haiducii, de Victor Eftimiu.

07
/04
/17

Viaţa mea, cel mai nou volum semnat de Nicolae Breban, unul dintre cei mai importanţi şi prolifici prozatori români contemporani, a apărut în această săptămână la Editura Polirom, în ediţie cartonată, şi în format digital.

07
/04
/17

Salonul Internaţional de Carte Bookfest va avea loc la Romexpo, în perioada 24 - 28 mai, iar Suedia este ţară învitată de onoare şi propune 20 de evenimente cu accent pe educaţie şi literatură pentru copii, egalitatea de gen, incluziunea socială şi promovarea diversităţii.

05
/04
/17

Editura de carte pentru copii Nemi publică o nouă serie pasionantă și plină de învățăminte: Tărâmul poveștilor. Vraja dorințelor, de Chris Colfer, o carte ce revalorifică și reinterpretează basmele clasice ale copilăriei, toată bogăția fantastică din cărțile lui Charles Perrault și ale Fraților Grimm. Cartea este recomandată copiilor de peste 9 ani.