Geo Saizescu: „Cred cu tărie că Papaiani trebuia să fie Păcala, fără el nu aș fi făcut filmul!”
https://www.ziarulmetropolis.ro/geo-saizescu-cred-cu-tarie-ca-papaiani-trebuia-sa-fie-pacala-fara-el-nu-as-fi-facut-filmul/

„Cred cu tărie ca Papaiani trebuia să fie Păcală, fără el nu aş fi făcut filmul!”. Este afirmaţia regizorului Geo Saizescu, cel care a conturat poate cel mai credibil şi îndrăgit Păcală din cinematografia română. „Păcală”, în regia lui Geo Saizescu şi cu Sebastian Papaiani în rol principal, se vede la TVR 1 sâmbătă, 25 iulie, de la 21.10.

Un articol de Petre Ivan|22 iulie 2020

După celebrele serii B.D. şi Trilogia ardelenilor, din 25 iulie, la TVR 1, câteva seri de sâmbătă vor fi dedicate unor comedii româneşti la fel de îndrăgite, purtând semnătura regizorului Geo Saizescu. PăcalăAstă seară dansăm în familie şi Grăbeşte-te încet! sunt filme de succes ale anilor ’70-’80, regizate de Geo Saizescu şi pe care telespectatorii le pot vedea la TVR 1, de la ora 21.10, în zilele de 25 iulie, 1 şi 8 august.

Realizarea unui film cu Păcală i-a atras pe cineaşti, acesta fiind şi un „vis vechi” al regizorului Geo Saizescu. Lansarea unor filme de succes precum Un surîs în plină vară (1964) şi Balul de sâmbătă seară (1968), în care actorul Sebastian Papaiani a deţinut rolurile principale, a adus aprecieri numeroase la adresa sa, actorul fiind considerat „un Păcală al acelor vremuri” sau fiind comparat cu Păcală (conform menţiunilor cronicarului Dinu Săraru în presa vremii).

Geo Saizescu a decis astfel să scrie un scenariu pentru filmul Păcală, împreună cu romancierul Dumitru Radu Popescu, cu care colaborase la cele două filme mai sus amintite. Referindu-se la momentul scrierii scenariului, regizorul a afirmat mai târziu următoarele: „Temperamentul special, inteligenţa si umorul lui Papaiani m-au făcut atunci să mă gândesc la o idee de scenariu pentru un film cu Păcală. […] Era un timp al personajului, dacă nu îl făceam atunci, nu îl făceam niciodată! Cred cu tărie ca Papaiani trebuia să fie Păcală, fără el nu aş fi făcut filmul”.

Geo Saizescu a studiat poveşti şi povestiri scrise de Iosif Nădejde, Ioan Slavici, Ion Creangă sau publicate în vechea revistă interbelică Albina, imaginând un personaj asemănător cu alte prototipuri ale umorului universal: Till Buhoglindă, Ivan Turbincă, Nastratin Hogea sau Bertoldo. Mai târziu, animaţiile regizorului şi operatorului de film Aurel Petrescu i-au servit drept sursă de inspiraţie lui Geo Saizescu. Împreună cu Dumitru Radu Popescu, regizorul realizează în 1974 comedia Păcală, prin care reimaginează personajul principal şi îl adaptează perioadei contemporane.

„Am conceput un personaj care trebuia să atragă mulţimea, să fie iubit, purtător de gânduri şi sentimente româneşti. Cert este că fiecare dintre noi este Păcală”, afirma Geo Saizescu despre ideile avute în vedere la crearea personajului.

Rolul principal a fost distribuit celui pentru care a fost creat acest film – Sebastian Papaiani. Dorel Vişan, Dorina Lazăr şi Horaţiu Mălăele au debutat în cinematografie cu roluri în filmul Păcală. De altfel, în film au jucat peste 200 de actori, numai în secvenţa în care ceata lui Păcală căuta fundul Oltului fiind folosiţi vreo 50-60 dintre aceştia. Alături de actori, în film apare şi regizorul Geo Saizescu, nelipsit de altfel în filmele sale începând cu 1972. La filmări erau prezenţi şi mulţi figuranţi de prin părţile locului (Vâlcea).

Aflat pe locul al doilea în topul celor mai vizionate filme româneşti din toate timpurile, conform Uniunii Autorilor şi Realizatorilor de Film din România (2006), Păcală reuneşte pe ecran, pe lângă actorii deja menţionaţi, şi alte nume importante ale cinematografiei româneşti: Mariella Petrescu, Ştefan Mihăilescu-Brăila, Vasilica Tastaman, Octavian Cotescu, Mariana Mihuţ, Aurel Cioranu, Cosma Braşoveanu, Tanţi Cocea, Ion Besoiu, Ovid Teodorescu, Ştefan Bănică, Nucu Păunescu, Ileana Stana Ionescu.

Filmări în judeţul Vâlcea, dar şi la Kiev

Filmul Păcală a intrat în faza de producţie la 24 martie 1972. Deşi iniţial proiectat ca „un serial cu 5 – 6 episoade”, regizorul afirmând că avea mult material de valorificat –„încercam să acopăr filosofia, umorul, inteligenţa, spiritul justiţiar al personajului”, din motive de costuri, serialul a fost transformat apoi într-un „film în două serii”. Păcală a fost realizat în studiourile Centrului de Producţie Cinematografică Bucureşti. Muzica a fost compusă de Radu Şerban şi interpretată de Orchestra Operei Române dirijată de Paul Popescu, iar coloana sonoră cuprinde balade interpretate de Tudor Gheorghe.

Realizate în mai multe etape, filmările au avut loc, în cea mai mare parte, în diferite zone pitoreşti din judeţul Vâlcea – Râmnicu Vâlcea, Păuşeşti, Govora, Ioneşti şi Bălceşti. Această primă serie de filmări s-a întrerupt după numai 20 de zile din cauza timpului nefavorabil. Potrivit regizorului filmului, „Prin toamna lui ’72, nici nu începusem bine filmările că s-au pornit nişte ploi încât numai 42 de zile numărate a plouat continuu…” Producţia filmului a fost sistată temporar la 15 noiembrie 1972.

Din cauza faptului că în România nu exista tehnica necesară pentru realizarea acelui gen de trucaje imaginat de regizor, a trebuit ca filmările combinate să fie realizate în străinătate. S-au purtat discuţii pentru realizarea trucajelor cinematografice la Moscova și Leningrad, dar echipa de producţie s-a lovit de refuz. În cele din urmă, prima repriză de filmări combinate a fost realizată în studioul A.P. Dovjenko din Kiev.

Considerat de critici drept un film emblematic pentru umorul românesc, Păcală s-a bucurat de un mare succes la public, fiind vizionat de aproape 15 milioane de spectatori în cinematografele din toată ţara (conform unui raport al Centrului Naţional al Cinematografiei referitor la numărul de spectatori înregistrat de filmele românești de la data premierei şi până la data de 31.12.2007). Motiv pentru care, regizorul a dorit să facă o continuare a filmului, Păcală se întoarce, care, de altfel, a apărut în 2006. 

Păcală, eroul mitic al snoavelor româneşti, este adus de barză şi se dovedeşte a fi un copil năzdrăvan şi precoce. Mai târziu, crescând, se loveşte de prostia şi abuzurile bogătanilor şi ale mai marilor satului: perceptorul, judecătorul, cârciumarul, preotul. Cu mintea lui isteaţă, cu vorbele lui in doi peri, făcând pe prostul, Păcală găseşte ac de cojocul fiecăruia şi colindă lumea ca să alunge urâţenia, prostia şi nedreptatea.

 Vedem comedia Păcală, în regia lui Geo Saizescu, la TVR 1, sâmbătă, 25 iulie, ora 21.10. Seara de sâmbătă este dedicată de TVR 1 blockbuster-ului românesc.

24
/02
/22

CARTEA DE CINEMA Cinefilii care au îndrăgit celebra autobiografie a lui Ingmar Bergman, “Lanterna magică”, apărută şi în română la Editura Meridiane în 1994, s-ar putea să fie puţin dezamăgiţi sau măcar surprinşi de continuarea volumului, lansată la noi cu titlul “Imagini. Viaţa mea în film” şi scoasă recent de Editura Nemira (în traducerea Ioanei Ghişa şi cu o prefaţă de Andrei Gorzo).

21
/02
/22

LEGENDELE DE LA METROPOLIS Arta ei a însemnat enorm pentru filmul românesc. Pe scenă, prezența ei aducea întotdeauna un adevăr puternic, ce însoțea publicul după ce spectacolul s-a terminat.

15
/02
/22

96 de filme românești, lansate în cinematografe, festivaluri naționale și internaționale sau pe platforme de video on demand în 2021, intră în cursa pentru nominalizările la cea de-a 16-a ediție a Galei Premiilor Gopo. Cel mai important eveniment care aduce anual în fața publicului și a industriei realizările cinematografiei românești va avea loc în luna aprilie.

14
/02
/22

Serile de luni din martie vor sta sub semnul comediei la Warner TV, care va difuza, după ora 20:00, filme cu peripeții amuzante pentru întreaga familie. Seria va debuta pe 7 martie, cu lungmetrajul „Cei trei Ninja lovesc din nou/ 3 Ninjas Kick Back” (1994), regizat de Charles T. Kanganis.

09
/02
/22

Regizorul și scenaristul polonez Krzysztof Kieślowski va fi celebrat la cea de-a 21-a ediție a TIFF printr-o amplă retrospectivă prilejuită de comemorarea, în 2021, a 80 de ani de la nașterea cineastului. În perioada 17-26 iunie, zece dintre cele mai apreciate opere ale sale vor putea fi revizitate în cadrul secțiunii Close-up Krzysztof Kieślowski, ca parte dintr-un program special dedicat cinematografiei din Polonia, una dintre cele două țări invitate la această ediție de festival.

08
/02
/22

OPINIE Primul lucru care mi-a atras atenţia când m-am uitat pe nominalizările din acest an la Premiile Oscar, anunţate marţi de Academia Americană de Film, a fost numărul mare de filme cu subiecte plasate în trecut.

03
/02
/22

CRONICĂ DE FILM O frumoasă animaţie japoneză, „Belle” (2021, r. Mamoru Hosoda), care a avut anul trecut premiera mondială la Cannes, ajunge acum şi în cinematografele de la noi, atât în versiunea originală şi cu subtitări, cât şi dublată în română.

01
/02
/22

CRONICĂ DE FILM Pe măsură ce treceau minutele din „The Worst Person in the World” (2021) la proiecţia de la Cinema Elvire Popesco, mă tot gândeam: juriul de la Cannes a avut la îndemână acest „mare film existenţialist contemporan” (o descriere justă pe care aveam să o citesc apoi în revista Positif) pentru a-i acorda Palme d`Or, dar a preferat în schimb, din dorinţa de a scrie istorie, să aleagă un pariu riscant ca „Titane”?

31
/01
/22

CRONICĂ DE FILM "Lucruri pentru care merită să plângi" (2021), debutul în lungmetraj al regizoarei româno-maghiare Cristina Groşan, este portretul generaţiei de 30 de ani, cu fricile şi nesiguranţele ei. Cu premiera mondială în competiţia Festivalului de la Sarajevo, filmul poate fi găsit în unele cinematografe din ţară.