Geo Saizescu: „Cred cu tărie că Papaiani trebuia să fie Păcala, fără el nu aș fi făcut filmul!”
https://www.ziarulmetropolis.ro/geo-saizescu-cred-cu-tarie-ca-papaiani-trebuia-sa-fie-pacala-fara-el-nu-as-fi-facut-filmul/

„Cred cu tărie ca Papaiani trebuia să fie Păcală, fără el nu aş fi făcut filmul!”. Este afirmaţia regizorului Geo Saizescu, cel care a conturat poate cel mai credibil şi îndrăgit Păcală din cinematografia română. „Păcală”, în regia lui Geo Saizescu şi cu Sebastian Papaiani în rol principal, se vede la TVR 1 sâmbătă, 25 iulie, de la 21.10.

Un articol de Petre Ivan|22 iulie 2020

După celebrele serii B.D. şi Trilogia ardelenilor, din 25 iulie, la TVR 1, câteva seri de sâmbătă vor fi dedicate unor comedii româneşti la fel de îndrăgite, purtând semnătura regizorului Geo Saizescu. PăcalăAstă seară dansăm în familie şi Grăbeşte-te încet! sunt filme de succes ale anilor ’70-’80, regizate de Geo Saizescu şi pe care telespectatorii le pot vedea la TVR 1, de la ora 21.10, în zilele de 25 iulie, 1 şi 8 august.

Realizarea unui film cu Păcală i-a atras pe cineaşti, acesta fiind şi un „vis vechi” al regizorului Geo Saizescu. Lansarea unor filme de succes precum Un surîs în plină vară (1964) şi Balul de sâmbătă seară (1968), în care actorul Sebastian Papaiani a deţinut rolurile principale, a adus aprecieri numeroase la adresa sa, actorul fiind considerat „un Păcală al acelor vremuri” sau fiind comparat cu Păcală (conform menţiunilor cronicarului Dinu Săraru în presa vremii).

Geo Saizescu a decis astfel să scrie un scenariu pentru filmul Păcală, împreună cu romancierul Dumitru Radu Popescu, cu care colaborase la cele două filme mai sus amintite. Referindu-se la momentul scrierii scenariului, regizorul a afirmat mai târziu următoarele: „Temperamentul special, inteligenţa si umorul lui Papaiani m-au făcut atunci să mă gândesc la o idee de scenariu pentru un film cu Păcală. […] Era un timp al personajului, dacă nu îl făceam atunci, nu îl făceam niciodată! Cred cu tărie ca Papaiani trebuia să fie Păcală, fără el nu aş fi făcut filmul”.

Geo Saizescu a studiat poveşti şi povestiri scrise de Iosif Nădejde, Ioan Slavici, Ion Creangă sau publicate în vechea revistă interbelică Albina, imaginând un personaj asemănător cu alte prototipuri ale umorului universal: Till Buhoglindă, Ivan Turbincă, Nastratin Hogea sau Bertoldo. Mai târziu, animaţiile regizorului şi operatorului de film Aurel Petrescu i-au servit drept sursă de inspiraţie lui Geo Saizescu. Împreună cu Dumitru Radu Popescu, regizorul realizează în 1974 comedia Păcală, prin care reimaginează personajul principal şi îl adaptează perioadei contemporane.

„Am conceput un personaj care trebuia să atragă mulţimea, să fie iubit, purtător de gânduri şi sentimente româneşti. Cert este că fiecare dintre noi este Păcală”, afirma Geo Saizescu despre ideile avute în vedere la crearea personajului.

Rolul principal a fost distribuit celui pentru care a fost creat acest film – Sebastian Papaiani. Dorel Vişan, Dorina Lazăr şi Horaţiu Mălăele au debutat în cinematografie cu roluri în filmul Păcală. De altfel, în film au jucat peste 200 de actori, numai în secvenţa în care ceata lui Păcală căuta fundul Oltului fiind folosiţi vreo 50-60 dintre aceştia. Alături de actori, în film apare şi regizorul Geo Saizescu, nelipsit de altfel în filmele sale începând cu 1972. La filmări erau prezenţi şi mulţi figuranţi de prin părţile locului (Vâlcea).

Aflat pe locul al doilea în topul celor mai vizionate filme româneşti din toate timpurile, conform Uniunii Autorilor şi Realizatorilor de Film din România (2006), Păcală reuneşte pe ecran, pe lângă actorii deja menţionaţi, şi alte nume importante ale cinematografiei româneşti: Mariella Petrescu, Ştefan Mihăilescu-Brăila, Vasilica Tastaman, Octavian Cotescu, Mariana Mihuţ, Aurel Cioranu, Cosma Braşoveanu, Tanţi Cocea, Ion Besoiu, Ovid Teodorescu, Ştefan Bănică, Nucu Păunescu, Ileana Stana Ionescu.

Filmări în judeţul Vâlcea, dar şi la Kiev

Filmul Păcală a intrat în faza de producţie la 24 martie 1972. Deşi iniţial proiectat ca „un serial cu 5 – 6 episoade”, regizorul afirmând că avea mult material de valorificat –„încercam să acopăr filosofia, umorul, inteligenţa, spiritul justiţiar al personajului”, din motive de costuri, serialul a fost transformat apoi într-un „film în două serii”. Păcală a fost realizat în studiourile Centrului de Producţie Cinematografică Bucureşti. Muzica a fost compusă de Radu Şerban şi interpretată de Orchestra Operei Române dirijată de Paul Popescu, iar coloana sonoră cuprinde balade interpretate de Tudor Gheorghe.

Realizate în mai multe etape, filmările au avut loc, în cea mai mare parte, în diferite zone pitoreşti din judeţul Vâlcea – Râmnicu Vâlcea, Păuşeşti, Govora, Ioneşti şi Bălceşti. Această primă serie de filmări s-a întrerupt după numai 20 de zile din cauza timpului nefavorabil. Potrivit regizorului filmului, „Prin toamna lui ’72, nici nu începusem bine filmările că s-au pornit nişte ploi încât numai 42 de zile numărate a plouat continuu…” Producţia filmului a fost sistată temporar la 15 noiembrie 1972.

Din cauza faptului că în România nu exista tehnica necesară pentru realizarea acelui gen de trucaje imaginat de regizor, a trebuit ca filmările combinate să fie realizate în străinătate. S-au purtat discuţii pentru realizarea trucajelor cinematografice la Moscova și Leningrad, dar echipa de producţie s-a lovit de refuz. În cele din urmă, prima repriză de filmări combinate a fost realizată în studioul A.P. Dovjenko din Kiev.

Considerat de critici drept un film emblematic pentru umorul românesc, Păcală s-a bucurat de un mare succes la public, fiind vizionat de aproape 15 milioane de spectatori în cinematografele din toată ţara (conform unui raport al Centrului Naţional al Cinematografiei referitor la numărul de spectatori înregistrat de filmele românești de la data premierei şi până la data de 31.12.2007). Motiv pentru care, regizorul a dorit să facă o continuare a filmului, Păcală se întoarce, care, de altfel, a apărut în 2006. 

Păcală, eroul mitic al snoavelor româneşti, este adus de barză şi se dovedeşte a fi un copil năzdrăvan şi precoce. Mai târziu, crescând, se loveşte de prostia şi abuzurile bogătanilor şi ale mai marilor satului: perceptorul, judecătorul, cârciumarul, preotul. Cu mintea lui isteaţă, cu vorbele lui in doi peri, făcând pe prostul, Păcală găseşte ac de cojocul fiecăruia şi colindă lumea ca să alunge urâţenia, prostia şi nedreptatea.

 Vedem comedia Păcală, în regia lui Geo Saizescu, la TVR 1, sâmbătă, 25 iulie, ora 21.10. Seara de sâmbătă este dedicată de TVR 1 blockbuster-ului românesc.

01
/10
/21

BFFF 2021 a inclus o secţiune competiţională internaţională, la care s-au înscris peste 100 de scurtmetraje de modă, oferind patru premii. Câștigătorii au fost selectați de un juriu format din profesioniști din film, advertising și modă de pe scena locală și cea internaţională: Grigor Devejiev - Creative Director Jam Project, Marley Hansen - curator Nowness, Marcin Kempski - fotograf de modă londonez, Sandra Bold - Global Creative Director Publicis și Ina Borcea - fashion editor Harpers Bazaar.

30
/09
/21

Spectacolul continuă, acțiunea escaladează și toată sala vibrează pentru cel mai așteptat film din ultima perioadă, super producția 'Nu e vreme de murit' ajunge în avanpremieră pe marile ecrane din 30 septembrie la Cineplexx Băneasa, Titan, Sibiu, Satu-Mare și Târgu-Mureș.

29
/09
/21

CRONICĂ DE FILM Pentru un film de debut al unui regizor de teatru care nu a mai făcut până acum cinema, „Câmp de maci” (2020), de Eugen Jebeleanu, are o rigoare estetică neaşteptată, dar şi o lipsă de încrâncenare demnă de salutat.

28
/09
/21

CRONICĂ DE FILM „Crai nou” (2021), debutul Alinei Grigore, recent câştigător la Festivalul de la San Sebastian, aduce un aer proaspăt în cinematografia română.

28
/09
/21

THE FRENCH DISPATCH, LAND, QUO VADIS, AIDA?, scurtmetraje românești și internaționale, cele mai apreciate filme românești ale momentului si filmele premiate la Festival se văd în cadrul Retrospectivei ANONIMUL 2021 la ARCUB, Cinema Elvire Popesco și Terasa Institutului Francez între 28 septembrie și 3 octombrie.

27
/09
/21

În ultima săptămână din septembrie, „Cinema sub clar de lună“ aduce pe ecranul din Grădina Muzeului Național al Literaturii Române două dintre cele mai noi filme românești, Câmp de maci și documentarul Spioni de ocazie, alături de producții străine care au avut un parcurs spectaculos: Night of the Kings, aflat pe lista scurtă la premiile Oscar, și Apples, co-produs de Cate Blanchett și propus anul trecut de Grecia la Oscarul pentru Cel mai bun film internațional.

27
/09
/21

Frumoasa și bestia întâlnește viitorul tehnologiei în Belle, producția-fenomen semnată de regizorul japonez Mamoru Hosoda, care va deschide cea de-a 16-a ediție Animest. Prezentat în premieră internațională la Cannes, anime-ul Sci-Fi în care o adolescentă devine cea mai bună versiune a sa într-un univers paralel, creat în mediul virtual, se va vedea pentru prima dată pe marele ecran din România vineri, pe 8 octombrie, de la orele 18:30 și 21:30, la Cinema Elvire Popesco. Filmul va putea fi urmărit în curând în cinematografele din întreaga țară, distribuit de Bad Unicorn.

27
/09
/21

OPINIE Subfinanţat de nişte autorităţi nepăsătoare, fără cinematografe care să îi fie dedicate şi cu un public larg pus mai degrabă pe miştouri, filmul românesc de autor face performanţă an de an la cel mai înalt nivel. Iar 2021 o dovedeşte din plin. Este unul din paradoxurile româneşti.

24
/09
/21

Festivalul KINOdiseea aduce pe marele ecran filme despre protejarea mediului, relațiile dintre copii și părinți, curaj și empatie, la Cinema Gloria și Cinema Eforie.