George Ciorănescu. Un european
https://www.ziarulmetropolis.ro/george-cioranescu-un-european/

ROMÂNI CELEBRI ÎN STRĂINĂTATE Astăzi, când se discută în lumea întreagă soarta Europei ca un tot organic ori ca o aglomerare de state, e interesant să ni-l amintim pe George Ciorănescu (1918-1993), cel care la un moment dat spunea: „Poporul din care mă trag s-a pronunţat totdeauna pentru Europa. Poporul meu posedă deplina maturitate şi întreaga informaţie istoică şi politică pentru a sprijini crearea Europei unite, libere şi democratice”.

Un articol de Georgeta Filitti|20 mai 2017

Licenţiat al facultăţii de Drept din Bucureşti (1940), G.C. îşi trece doctoratul în ştiinţe politice la Cluj, în 1946, cu teza România şi ideea federalistă (publicată de noi în 1996) şi devine beneficiarul unei burse academice pentru studii juridice. Ca asistent la catedra de Economie politică a Şcolii Politehnice din Bucureşti pleacă în 1947 la Paris şi decide să rămână în străinătate. Peste un an, se numără printre întemeietorii organizaţiei Nouvelles Equipes Internationales (NEI), mai apoi Mouvement International des démocrates chrâtiens. Este coredactor al Cartei sociale a tineretului democrat creştin elaborată la Hofgatstein, Austria. Îşi continuă studiile obţinând diploma de absolvire a prestigiosului Institut de Studii internaţionale din Paris (1950). Apoi, ca delegat al NEI, participă la comisia Unitate europeană de la Haga şi, în acelaşi an, e raportor asupra situaţiei creştinilor de dincolo de Cortina de fier (la Freiburg, Elveţia). E membru în comisia de redactare a doctrinei democrat creştine şi deputat în Parlamentul european (Viena, 1954). Peste un an prezintă în acest for raportul Tineretul Europei Centrale şi Răsăritene sub opresiunea comunistă; în 1961 a urmat raportul Europa şi lumea a treia.

Ţinuta academică, argumentarea juridică şi angajarea plenară în promovarea conceptului unităţii europene îi aduc numeroase dovezi de recunoaştere profesională. Astfel, în 1958 a membru al Academiei libere Internaţionale de Ştiinţe şi Litere din Paris şi al Federaţiei Internaţionale a Jurnaliştilor (Bruxelles). În 1973 a devenit membru asociat al Institutul francez de studii internaţionale şi, în 1980, membru în consiliul federal al Mişcării europene de la Bruxelles. Mişcarea federalistă europeană a găsit în G.C. un promotor de excepţie; a activat în cadrul ei din 1984 până la moarte.

George Ciorănescu a fost şi un valoros membru al exilului politic românesc. Încă din 1950 s-a implicat în  crearea Fundaţiei regale universitare Carol I de la Paris. A fost, pe rând, secretar, secretar general şi apoi conslier al acestei instituţii, până în 1958. Concomitent începe să lucreze la postul de radio Europa iberă, care îşi desfăşura activitatea la München. A funcţionat acolo ca director adjunct al departamentului românesc, cercetător, şef de secţie. La Strasbourg a fost secretarul unei secţii în Adunarea naţiunilor captive. Dar cea mai mare parte a timpului a consacrat-o postului de radio ca şi publicaţiei Apoziţia, întemeiată în 1972 alături de Ion Dumitru. O serie de conferinţe mărturisesc admirabila sa implicare în demascarea regimurilor totalitare din spatele Cortinei de Fier. Astfel: Independenţa de ieri şi de azi a României (Paris, 1974); Independenţa românească şi cea americană (New York, acelaşi an, la Fundaţia Iuliu Maniu); Deportarea românilor din Basarabia şi rusificarea acestui ţinut (Geneva, 1985); Dreptul românilor asupra Basarabiei (München, 1986); Pentru ce iubim Transilvania (Frankfurt/ Main); Sentimentul naţional al românilor basarabeni (Köln).

În cadrul pledoariei sale în forurile internaţionale pentru drepturile celor aflaţi în „lagărul socialist” trebuie amintită şi propunerea făcută în 1977, la conferinţa pentru Europa de la Versailles, ca refugiaţii din acest spaţiu să beneficieze de paşapoarte europene şi să aibă drept de vot în Parlamentul european.  Aceiaşi atitudine militantă a manifestat ca membru fondator în Fondation de l’Avenir (Paris), Bayrischer Journalisten Verband şi Institut für rumänienforschung (München), Academia româno americană sau Ordinul de Malta.

Cuprinzătoarea bibliografie a lucrărilor sale îi dezvăluie preocupările: ideea federalistă, agricultura română şi viitorul ei, opresiunea sovietică şi efectele ei asupra economiei româneşti, biografii ale unor personalităţi din spaţiul românesc. A călătorit în lumea întreagă lăsând relatări pline de interes, a tradus, a compus versuri, a iniţiat inaugurarea unui bust al lui Eminescu la München – într-un cuvânt, George Ciorănescu a fost un luptător.



22
/05
/20

„În primii ani ai carierei mi se spunea că pentru a reuși ai nevoie de personalitate, talent și noroc în egală măsură. Dar eu nu sunt de acord. La mine, a fost 99% noroc. Nu e de niciun folos să ai talent, dacă nu ești la locul potrivit la momentul potrivit.” Iată ce credea Roger Moore undeva, spre finalul vieții.

04
/05
/20

OAMENII MUZICII Pe 4 mai 1955, în condiții sărăcăcioase contrastante cu extraordinara sa personalitate, se stingea unul din marii oameni ai secolului XX. Îl sărbătorim, ne mândrim cu el, dar cât îl cunoaștem (și ascultăm) de fapt pe George Enescu? Iată doar câteva din trăsăturile unei personalități și ale unei cariere excepționale – și o invitație de a-i descoperi muzica.

27
/04
/20

Gabo a murit acum șase ani, pe 17 aprilie 2014, în Mexic, la 87 de ani. Volumul „Incredibila și trista poveste a candidei Erendira și a bunicii sale fără suflet“ (traducere din limba spaniolă de Tudora Șandru Mehedinți) a fost publicat la Rao, în 2014. Nuvelele au fost publicate în original în 1972, dar au fost scrise în 1968, după „Un veac de singurătate“.

18
/04
/20

Paștele e motiv de sărbătoare pe toate meridianele, iar în unele locuri tradițiile pascale nu sunt dintre cele mai comune. Iată câteva astfel de obiceiuri din lumea largă, cu origini mai mult sau mai puțin religioase, ce fac deliciul publicului și sporesc bucuria sărbătorii.

Page 1 of 3212345...102030...Last »