George Ciorănescu. Un european
https://www.ziarulmetropolis.ro/george-cioranescu-un-european/

ROMÂNI CELEBRI ÎN STRĂINĂTATE Astăzi, când se discută în lumea întreagă soarta Europei ca un tot organic ori ca o aglomerare de state, e interesant să ni-l amintim pe George Ciorănescu (1918-1993), cel care la un moment dat spunea: „Poporul din care mă trag s-a pronunţat totdeauna pentru Europa. Poporul meu posedă deplina maturitate şi întreaga informaţie istoică şi politică pentru a sprijini crearea Europei unite, libere şi democratice”.

Un articol de Georgeta Filitti|20 Mai 2017

Licenţiat al facultăţii de Drept din Bucureşti (1940), G.C. îşi trece doctoratul în ştiinţe politice la Cluj, în 1946, cu teza România şi ideea federalistă (publicată de noi în 1996) şi devine beneficiarul unei burse academice pentru studii juridice. Ca asistent la catedra de Economie politică a Şcolii Politehnice din Bucureşti pleacă în 1947 la Paris şi decide să rămână în străinătate. Peste un an, se numără printre întemeietorii organizaţiei Nouvelles Equipes Internationales (NEI), mai apoi Mouvement International des démocrates chrâtiens. Este coredactor al Cartei sociale a tineretului democrat creştin elaborată la Hofgatstein, Austria. Îşi continuă studiile obţinând diploma de absolvire a prestigiosului Institut de Studii internaţionale din Paris (1950). Apoi, ca delegat al NEI, participă la comisia Unitate europeană de la Haga şi, în acelaşi an, e raportor asupra situaţiei creştinilor de dincolo de Cortina de fier (la Freiburg, Elveţia). E membru în comisia de redactare a doctrinei democrat creştine şi deputat în Parlamentul european (Viena, 1954). Peste un an prezintă în acest for raportul Tineretul Europei Centrale şi Răsăritene sub opresiunea comunistă; în 1961 a urmat raportul Europa şi lumea a treia.

Ţinuta academică, argumentarea juridică şi angajarea plenară în promovarea conceptului unităţii europene îi aduc numeroase dovezi de recunoaştere profesională. Astfel, în 1958 a membru al Academiei libere Internaţionale de Ştiinţe şi Litere din Paris şi al Federaţiei Internaţionale a Jurnaliştilor (Bruxelles). În 1973 a devenit membru asociat al Institutul francez de studii internaţionale şi, în 1980, membru în consiliul federal al Mişcării europene de la Bruxelles. Mişcarea federalistă europeană a găsit în G.C. un promotor de excepţie; a activat în cadrul ei din 1984 până la moarte.

George Ciorănescu a fost şi un valoros membru al exilului politic românesc. Încă din 1950 s-a implicat în  crearea Fundaţiei regale universitare Carol I de la Paris. A fost, pe rând, secretar, secretar general şi apoi conslier al acestei instituţii, până în 1958. Concomitent începe să lucreze la postul de radio Europa iberă, care îşi desfăşura activitatea la München. A funcţionat acolo ca director adjunct al departamentului românesc, cercetător, şef de secţie. La Strasbourg a fost secretarul unei secţii în Adunarea naţiunilor captive. Dar cea mai mare parte a timpului a consacrat-o postului de radio ca şi publicaţiei Apoziţia, întemeiată în 1972 alături de Ion Dumitru. O serie de conferinţe mărturisesc admirabila sa implicare în demascarea regimurilor totalitare din spatele Cortinei de Fier. Astfel: Independenţa de ieri şi de azi a României (Paris, 1974); Independenţa românească şi cea americană (New York, acelaşi an, la Fundaţia Iuliu Maniu); Deportarea românilor din Basarabia şi rusificarea acestui ţinut (Geneva, 1985); Dreptul românilor asupra Basarabiei (München, 1986); Pentru ce iubim Transilvania (Frankfurt/ Main); Sentimentul naţional al românilor basarabeni (Köln).

În cadrul pledoariei sale în forurile internaţionale pentru drepturile celor aflaţi în „lagărul socialist” trebuie amintită şi propunerea făcută în 1977, la conferinţa pentru Europa de la Versailles, ca refugiaţii din acest spaţiu să beneficieze de paşapoarte europene şi să aibă drept de vot în Parlamentul european.  Aceiaşi atitudine militantă a manifestat ca membru fondator în Fondation de l’Avenir (Paris), Bayrischer Journalisten Verband şi Institut für rumänienforschung (München), Academia româno americană sau Ordinul de Malta.

Cuprinzătoarea bibliografie a lucrărilor sale îi dezvăluie preocupările: ideea federalistă, agricultura română şi viitorul ei, opresiunea sovietică şi efectele ei asupra economiei româneşti, biografii ale unor personalităţi din spaţiul românesc. A călătorit în lumea întreagă lăsând relatări pline de interes, a tradus, a compus versuri, a iniţiat inaugurarea unui bust al lui Eminescu la München – într-un cuvânt, George Ciorănescu a fost un luptător.



02
/09
/19

Pentru a înțelege cum a funcționat mitul poetului după căderea comunismului ne-am întors la o lucrare deja de referință: „Mihai Eminescu, Românul Absolut. Facerea și desfacerea unui mit”, de Lucia Boia (editura Humanitas).

21
/08
/19

Cioran este perceput îndeobște a fi fost un filosof nihilist. Totul (mai puțin muzica clasică) îi repugna gânditorului din Rășinari (consacrat la Paris). Cu toate acestea, Emil Cioran a publicat în 1986, la Gallimard, o lucrare intitulată „Exerciții de admirație”.

15
/08
/19

Ziarul Metropolis vă propune o nouă rubrică – După 1989 – în care încercăm să vedem cum au trăit intelectualii români răsturnarea comunismului (în decembrie aniversăm – deja! – 30 de ani de la Revoluție) și cum au întâmpinat ei zorii noii libertăți.

14
/08
/19

Pe 10 august s-au împlinit 135 de ani de la nașterea, la Brăila, a scriitorului Panait Istrati. Am selectat pentru dumneavoastră câteva repere biografice (așa cum apar în Panait Istrati, „Opere”, Editura Academiei Române, București, 2003).

30
/07
/19

În timp ce în România, în primii ani după Revoluție, cinema-ul de ficțiune se răfuia gălăgios cu trecutul recent, iar documentarul era în derută, cvasi-inexistent, după prăbușirea Studioului Sahia, un tânăr fotograf din Germania, plecat în copilărie din Banatul românesc, Dobrivoie Kerpenisan, realiza două documentare splendide despre oamenii din satul natal.

30
/07
/19

S-a stins din viață, în această dimineață, la vârsta de 76 de ani, cunoscuta actriţă Florina Cercel. În cei peste 50 de ani de carieră, a interpretat peste 100 de roluri în teatru şi film, roluri prin care a fascinat de fiecare dată publicul spectator. Actrița, care suferea de mai mulți ani de cancer pulmonar, a murit în locuința sa din București.

21
/07
/19

Pe 21 iulie 1899, la Oak Park, Illinois, se năștea Ernest Hemingway. 120 de ani mai târziu, vă propunem să ni-l amintim pe scriitorul de Nobel din mărturiile pe care acesta i le-a lăsat biografului său A.E. Hotchner. Punctul de plecare îl reprezintă Parisul lui Hemingway; aruncăm apoi o privire înspre iubirile, accidentele de avion sau ultimele zile ale acestuia.

17
/07
/19

În aceste vremuri teribile de căldură mare, monșer, am selectat pentru dumneavoastră câteva fragmente din volumul „I.L. Caragiale. Despre lume, artă și neamul românesc”, de Dan C. Mihăilescu (editura Humanitas, 2012), care – bine citite – se constituie într-un adevărat autoportret al lui Nenea Iancu.

11
/07
/19

„Cum nu veţi citi aceste rânduri decât când nu voi mai fi eu, pot să-mi permit o sinceritate pe care, oricum aş vrea-o, n-aş putea s-o ajung, ştiind că veţi citi jurnalul acesta fiind eu în viaţă. (…) Până azi, nu am făcut, nici gândit lucruri pe care nu le-aş putea mărturisi, n-am jignit nici legi sociale, nici naturale.”

08
/07
/19

În anul 2009, istoricul a predat editurii Humanitas un manuscris pe care l-a cerut publicat după moartea sa. Scriitorul avea nouăzeci și trei de ani și a mai trăit încă (aproape) un deceniu. S-a săvârșit în ianuarie 2018, la (aproape) o sută doi ani. Cartea aceea era „Amintiri și povești mai deocheate”.

Page 1 of 3012345...102030...Last »