George Ciorănescu. Un european
https://www.ziarulmetropolis.ro/george-cioranescu-un-european/

ROMÂNI CELEBRI ÎN STRĂINĂTATE Astăzi, când se discută în lumea întreagă soarta Europei ca un tot organic ori ca o aglomerare de state, e interesant să ni-l amintim pe George Ciorănescu (1918-1993), cel care la un moment dat spunea: „Poporul din care mă trag s-a pronunţat totdeauna pentru Europa. Poporul meu posedă deplina maturitate şi întreaga informaţie istoică şi politică pentru a sprijini crearea Europei unite, libere şi democratice”.

Un articol de Georgeta Filitti|20 mai 2017

Licenţiat al facultăţii de Drept din Bucureşti (1940), G.C. îşi trece doctoratul în ştiinţe politice la Cluj, în 1946, cu teza România şi ideea federalistă (publicată de noi în 1996) şi devine beneficiarul unei burse academice pentru studii juridice. Ca asistent la catedra de Economie politică a Şcolii Politehnice din Bucureşti pleacă în 1947 la Paris şi decide să rămână în străinătate. Peste un an, se numără printre întemeietorii organizaţiei Nouvelles Equipes Internationales (NEI), mai apoi Mouvement International des démocrates chrâtiens. Este coredactor al Cartei sociale a tineretului democrat creştin elaborată la Hofgatstein, Austria. Îşi continuă studiile obţinând diploma de absolvire a prestigiosului Institut de Studii internaţionale din Paris (1950). Apoi, ca delegat al NEI, participă la comisia Unitate europeană de la Haga şi, în acelaşi an, e raportor asupra situaţiei creştinilor de dincolo de Cortina de fier (la Freiburg, Elveţia). E membru în comisia de redactare a doctrinei democrat creştine şi deputat în Parlamentul european (Viena, 1954). Peste un an prezintă în acest for raportul Tineretul Europei Centrale şi Răsăritene sub opresiunea comunistă; în 1961 a urmat raportul Europa şi lumea a treia.

Ţinuta academică, argumentarea juridică şi angajarea plenară în promovarea conceptului unităţii europene îi aduc numeroase dovezi de recunoaştere profesională. Astfel, în 1958 a membru al Academiei libere Internaţionale de Ştiinţe şi Litere din Paris şi al Federaţiei Internaţionale a Jurnaliştilor (Bruxelles). În 1973 a devenit membru asociat al Institutul francez de studii internaţionale şi, în 1980, membru în consiliul federal al Mişcării europene de la Bruxelles. Mişcarea federalistă europeană a găsit în G.C. un promotor de excepţie; a activat în cadrul ei din 1984 până la moarte.

George Ciorănescu a fost şi un valoros membru al exilului politic românesc. Încă din 1950 s-a implicat în  crearea Fundaţiei regale universitare Carol I de la Paris. A fost, pe rând, secretar, secretar general şi apoi conslier al acestei instituţii, până în 1958. Concomitent începe să lucreze la postul de radio Europa iberă, care îşi desfăşura activitatea la München. A funcţionat acolo ca director adjunct al departamentului românesc, cercetător, şef de secţie. La Strasbourg a fost secretarul unei secţii în Adunarea naţiunilor captive. Dar cea mai mare parte a timpului a consacrat-o postului de radio ca şi publicaţiei Apoziţia, întemeiată în 1972 alături de Ion Dumitru. O serie de conferinţe mărturisesc admirabila sa implicare în demascarea regimurilor totalitare din spatele Cortinei de Fier. Astfel: Independenţa de ieri şi de azi a României (Paris, 1974); Independenţa românească şi cea americană (New York, acelaşi an, la Fundaţia Iuliu Maniu); Deportarea românilor din Basarabia şi rusificarea acestui ţinut (Geneva, 1985); Dreptul românilor asupra Basarabiei (München, 1986); Pentru ce iubim Transilvania (Frankfurt/ Main); Sentimentul naţional al românilor basarabeni (Köln).

În cadrul pledoariei sale în forurile internaţionale pentru drepturile celor aflaţi în „lagărul socialist” trebuie amintită şi propunerea făcută în 1977, la conferinţa pentru Europa de la Versailles, ca refugiaţii din acest spaţiu să beneficieze de paşapoarte europene şi să aibă drept de vot în Parlamentul european.  Aceiaşi atitudine militantă a manifestat ca membru fondator în Fondation de l’Avenir (Paris), Bayrischer Journalisten Verband şi Institut für rumänienforschung (München), Academia româno americană sau Ordinul de Malta.

Cuprinzătoarea bibliografie a lucrărilor sale îi dezvăluie preocupările: ideea federalistă, agricultura română şi viitorul ei, opresiunea sovietică şi efectele ei asupra economiei româneşti, biografii ale unor personalităţi din spaţiul românesc. A călătorit în lumea întreagă lăsând relatări pline de interes, a tradus, a compus versuri, a iniţiat inaugurarea unui bust al lui Eminescu la München – într-un cuvânt, George Ciorănescu a fost un luptător.



23
/08
/20

24 august 1899 nu este o zi ca oricare alta. Atunci, într-o zi din ultimele veri ale secolului al XIX-lea, s-a născut la Buenos Aires unul dintre cei mai importanți scriitori ai secolului care urma.

21
/08
/20

E dimineața zilei de 23 august 1926. O zi de luni. Rudolph Valentino, primul sex-simbol de la Hollywood, se trezește pe patul său de la New York Polyclinic Hospital. Nu știe că e ultima dimineață din viața lui… Are 31 de ani.

20
/08
/20

OAMENII MUZICII Recitalurile de pian ale unor VIP-uri precum Elton John, Tori Amos, Keith Jarrett și alții, ce fac publicul să vibreze în extaz? Se datorează în bună parte pianistului și compozitorului de geniu Franz Liszt. A fost o personalitate cosmopolită, scriitor, profesor de pian și dirijor, dar mai ales „creatorul” pianistul-vedetă și al recitalurilor pianistice de tip show.

12
/08
/20

15 fragmente din remarcabila biografie a filosofului german, semnată de scriitoarea anglo-norvegiană Sue Prideaux și apărută recent și în limba română, la Editura Polirom, în colecția Plural M: „SUNT DINAMITĂ! Viața lui Nietzsche” (traducere de Bogdan-Alexandru Stănescu).

31
/07
/20

În seara de 4 august 1984, Richard Burton s-a dus la culcare pentru ultima dată. Nu s-a mai trezit niciodată. Cauza morții: hemoragie cerebrală. Peste câteva zile a fost înmormântat în cimitirul din Celigny (Geneva), îmbrăcat în costum roșu galez și împreună cu un volum de poezie de Dylan Thomas.

19
/07
/20

OAMENII MUZICII Pe 11 iulie 1937, la doar 38 de ani, murea la Hollywood cel care a marcat fundamental muzica clasică și cea de jazz din secolul XX, George Gershwin. Muzica lui este și astăzi la fel de proaspătă și incitantă ca acum un secol, iar opera „Porgy and Bess” dar și multe cântece ale sale sunt nelipsite din repertoriul actual.

10
/07
/20

A fost odată o artistă care avea să danseze încă din copilăria petrecută la San Francisco. Peste ani, avea să fie considerată creatoarea care a inventat dansul modern. Isadora Duncan, dansatoare și coregrafă, spirit curios și neconvențional, a căutat întotdeauna un adevăr personal prin arta ei, un adevăr mai presus de corp.

03
/07
/20

E 3 iulie 1883. Într-o casă dintr-un oraș european plin de poezie, de nostalgie, dar și de curiozitate față de un viitor, se naște un băiat. Peste ani, numele lui va figura în nenumărate biblioteci și va fi cunoscut în lumea întreagă.

02
/07
/20

OAMENII MUZICII Pe 17 iunie 1882 se năștea în Rusia cel care avea să devină marele compozitor modernist și neoclasic al secolului XX, Igor Stravinski (1882-1971). În 89 de ani de viață a fost martorul a două Războaie Mondiale dar și al unor revoluții sociale, culturale și muzicale fără precedent, el însuși devenind unul dintre uriașii muzicii secolului trecut.

01
/07
/20

O incursiune în lumea lui Ingmar Bergman, creionată de scriitoarea norvegiană Linn Ullmann, fiica regizorului, în romanul „Neliniște”, publicat în 2015 și apărut recent și în limba română, la Editura Polirom.