George Ivașcu: „Cartierul Militari este locul care îmi este cel mai drag“
https://www.ziarulmetropolis.ro/george-ivascu-cartierul-militari-este-locul-care-imi-este-cel-mai-drag/

George Ivaşcu, directorul Teatrului Metropolis, a acordat un interviu amplu pentru Agerpres, în care a vorbit despre o mare dragoste: Bucureştiul.

Un articol de Ziarul Metropolis|21 septembrie 2014

A copilărit în cartierul Militari, loc de care îl leagă cele mai puternice amintiri. „Bucureștiul înseamnă viața mea“, a mai spus actorul, care a explicat că „aici este casa bunicilor, e casa poveștilor, locul în care am învățat să spun „Înger, îngerașul meu!”, învățat de bunica, este locul în care m-am îndrăgostit prima oară, este locul în care am făcut facultatea“.

În continuare, câteva dintre cele mai importante declarații făcute de George Ivașcu. Puteți citi interviul integral, pe site-ul Agerpres.

● Sunt destul de multe lucruri care îmi plac acum la București. Chiar și faptul că Bucureștiul, prin natura lui, adună foarte multe energii, uneori, din păcate, și negative. Dar, iată cât de repede se construiește! Se întâmplă lucruri aici. Este o viteză… de aceea majoritatea celor care vin în București spun: „Domne, mă obosește!”. Dar orice capitală, fiind foarte aglomerată, cu foarte multă viață, cu deosebit de multe culturi adunate, să zicem, într-un singur loc, evident că poate obosi pe cineva care își dorește să aibă tihnă. Dar, recunosc că fiind un om căruia îi place aglomerația…

● Nu m-am gândit niciodată să plec din București datorită familiei mele. Mi-ar fi foarte dor.

● Mi-ar plăcea să putem spune că suntem un pic mai educați și un pic mai atenți unii la ceilalți. Uneori, din cauza distanțelor lungi, a aglomerațiilor, suntem prea supărați unii pe ceilalți. Mi-ar plăcea să fim mai animați, în sensul pozitiv, să ne și bucurăm, să văd pe stradă, spre exemplu, ca la Barcelona, artiști care cântă, care fac jonglerii, care improvizează, adică mi-ar plăcea să fie mult mai vesel.

Mai vesel pentru că știu că avem probleme, le știu, nu aș vrea să par desprins… dar mi-ar plăcea să văd mai multă artă, să văd mai multe teatre, să văd mai multe muzee renovate, să văd mai multe lucruri care să definească o identitate atât de frumoasă și, repet, specială și specifică, care să zică: „Da, sunt mândru că sunt bucureștean pentru că am muzeul acela, am aia, hai să vizitezi, hai să vezi și spectacolul ăla!”. Adică să fie mai artistic, mai boem.

● Teatrul de proiect nu este diferit de teatrul de repertoriu. După cum observați, și rugămintea mea este să accesați cu încredere site-ul nostru, www.teatrulmetropolis.ro, o să vedeți că aici joacă de la maestrul Radu Beligan până la tinerii absolvenți. Am un portofoliu de 21 de spectacole. Teatrul de proiect are o singură deosebire față de teatrul de repertoriu, faptul că fiecare spectacol are propria lui distribuție. De regulă, teatrul de repertoriu, ca să înțeleagă lumea, înseamnă un teatru care are o trupă fixă, 20-30 de actori angajați pe care îi tot vezi în diferite spectacole. Teatrul de proiect este exact ca la film, fiecare spectacol are propria lui distribuție.

Deci veți vedea tot timpul alți actori, dovadă că în aceste spectacole anul trecut am avut aproximativ 192 de contracte cu actori care joacă pe scena Teatrului Metropolis, repet, de la maestrul Beligan până la cel care a absolvit anul trecut sau chiar la studenți care joacă diverse roluri în spectacole alături de marii actori.

● Ce mai este iarăși important? Pe 1 noiembrie vom împlini șapte ani de când s-a înființat Teatrul Metropolis, care are sloganul „Un teatru deschis cu casa închisă”. Este teatrul la care s-a ajuns să se joace și de două-trei ori pe zi, ca la cinematograf, jucăm de lunea până duminica, inclusiv. Și, pentru că singurele reclamații sunt că nu se găsesc bilete și că se epuizează foarte repede, am înființat și numărul scurt care poate fi accesat și de pe orice rețea mobilă — *7707.

De ce am ales acest număr? Pentru că sunt șapte arte, 7 ani de când ne-am înființat și se reține și foarte ușor. De asta vă spun că da, este un teatru deosebit de căutat, care și-a câștigat o notorietate față de teatrele de tradiție pe care oamenii le știau și alături de care am copilărit cu toții.

● Locul meu preferat din București? Teatrul Metropolis. Pot să vă spun, cu modestie, că din toate rolurile pe care le-am făcut, cel mai frumos în teatrul românesc este că am construit un teatru și acesta va rămâne, indiferent, și iarăși spun cu modestie, că eu nu sunt un director de instituție. Eu sunt un actor care are grijă de un teatru. Atunci eu sunt convins că, efemer, am grijă de acest teatru pentru că el va rămâne chiar dacă eu nu voi mai fi director sau nu voi mai fi pe această planetă.

Agerpres: Dacă ar fi transmiteți ceva orașului de ziua lui, care ar fi urarea care credeți că i s-ar potrivi cel mai bine?

George Ivașcu: Să ne dea Dumnezeu încă 555 de ani!

Timp de trei zile si trei nopti, Capitala a serbat peste jumatate de mileniu. Au avut loc petreceri în aer liber, concerte, expoziții, târguri, explozii de muzică și culoare. În perioada 19-21 septembrie, Piața Constitutiei, Piața Universității, Parcul Cișmigiu și Centrul istoric au devenit “punctele fierbinți” ale Zilelor Bucureștiului.

Evenimentele dedicate aniversării celor 555 de ani de atestare documentară a Bucureștiului au debutat pe 18 septembrie, cu inaugurarea Hanului Gabroveni, monument istoric consolidat, reabilitat și modernizat, care va deveni noul centru cultural al Capitalei.

25
/06
/20

”Grilele, genurile, toate categoriile fixate sunt inamicii criticului” şi ”Libertatea criticului este de a nu se supune ierarhiilor gata făcute”. Sunt doar două dintre numeroasele idei stimulante despre critica de film dintr-un dosar din revista franceză „Cahiers du cinéma” pe aprilie, în ultimul număr înainte de schimbarea echipei editoriale.

24
/06
/20

Săptămânal, miercurea, începând din 1 iulie, seria de concerte open air cu artiști locali din zona alternative – Backyard Acoustic Season – se reinstalează pe terasa de la Expirat, la inițiativa Overground Music, într-un format reconsiderat și adaptat situației și locului, renunțând la tiparele unui concert clasic, pentru un public restrâns de aproximativ 100 de persoane per reprezentație.

24
/06
/20

Teatrul Odeon continuă seria Mari Spectacole @ODEON difuzate online săptămânal și vă oferă joi, 25 iunie, ora 18:00, „C.F.R. - Cometa, Copilul și Cățelul” după texte de I.L. Caragiale, regia Alexandru Dabija, o dramatizare din „Despre cometă – prelegere populară“, „Justiţia română. Secţia corecţională“, „D-l Goe...“, „Bubico“ şi „Atmosferă încărcată“, „pe care le amestecă, le scutură bine și le servește drept cocktail lejer, de vară, destinat unor spectatori dornici să scape de canonul caragialian (după cum combinatoric și de-canonizant fusese și «Ionesco – Cinci piese scurte»”*, difuzat la finalul lunii martie în aceeași serie online, Mari Spectacole @ODEON (data premierei: 25 martie 2012. Durata spectacolului: 1h 15').

24
/06
/20

După trei luni în care Qreator – Home Together Edition a fost platforma de exprimare online pentru cei mai importanți artiști din România, seria de evenimente ajunge la final. Ultima reprezentație va fi una memorabilă, un recital cu Angela Gheorghiu. Joi, 25 iunie, de la ora 18:30, marea soprană va susține un recital live transmis online pe pagina de Facebook a Qreator.

23
/06
/20

Odată cu reluarea spectacolelor pe scena REALĂ, la AMFITEATRU TNB, în cadrul programului ”Nopți de vară SUS pe teatru”, Teatrul Național I.L.Caragiale încheie - temporar (!)- activitatea de difuzări ONLINE care s-a desfășurat neîntrerupt începând cu data de 23 martie 2020, odată cu decretarea stării de urgență și, ulterior, a stării de alertă.

23
/06
/20

Proiectul Poveştile instrumentelor a fost conceput într-un fel şi se naşte în alt fel, în Noaptea de Sânziene a anului 2020, în vremuri în care a vrea să faci artă, oriunde în lume, a devenit neînchipuit de dificil, în vremuri în care artiştii cu şi modul lor de expresie sunt reduşi, aproape, la tăcere, în vremuri în care artiştii par, celor mulţi, neesenţiali.

Pagina 3 din 89612345...102030...Ultima »