George Ivașcu, la moartea lui Dinu C. Giurescu: “Pierdem încă un descendent al acestei ilustre dinastii de istorici”
https://www.ziarulmetropolis.ro/george-ivascu-la-moartea-lui-dinu-c-giurescu-am-pierdut-inca-un-descendent-al-acestei-ilustre-dinastii-de-istorici/

Academicianul român Dinu C. Giurescu a murit, marţi, la vârsta de 91 de ani. Istoricul avusese o carieră academică fulminantă, intrând, pentru scurt timp, şi în viaţa politică.

Un articol de Ziarul Metropolis|25 aprilie 2018

Ministrul Culturii și Identității Naționale, George Ivașcu, transmite următorul mesaj de condoleanțe după aflarea veștii morții academicianului Dinu C. Giurescu:

“În plin an de comemorări istorice, aflu cu adâncă durere trecerea în neființă a unui nume greu cât o întreagă bibliotecă: academicianul Dinu C. Giurescu ne-a părăsit, după o viață aproape la fel de lungă și plină ca cea a României unite.

Viața istoricilor este deseori discretă, în umbra operei și cercetărilor lor. Însă acest om nu a descoperit istoria așa cum fiecare dintre noi își găsește calea în viață, ci a primit-o de la ursitoare, sub privirile unui tată și ale unui bunic care au trăit doar prin și pentru două cuvinte: Istoria românilor.

Această moștenire a fost pentru el, timp de 91 ani, în primul rând o responsabilitate. A slujit-o cu fervoarea unui călugăr, cu rigoarea unui om de știință și cu pasiunea unui patriot. Și-a apărat poporul și drepturile acestuia cu fiecare cuvânt, chibzuit dar ferm, pe care i-l permiteau cercetările științifice. A făcut-o cu strălucire și talent în ocaziile fastuoase, cu încăpățânare și credință în momentele întunecoase ale secolului trecut. A făcut-o zilnic, timp de o viață întreagă.

Astăzi, pierdem încă un descendent al acestei ilustre dinastii de istorici. Ne rămân cărțile sale, adevărate cărămizi ale unei catedrale veșnic în construcție. În paginile lor vom afla întotdeauna de unde venim, ca să ne lămurim încotro putem și unde avem dreptul și datoria să ne îndreptăm.

Dumnezeu să-l odihnească!” – George Ivașcu,  ministrul Culturii și Identității Naționale.

*

Istoricul Dinu C. Giurescu s-a născut la 15 februarie 1927 în București. Academicianul s-a născut într-o familie de cărturari, fiind fiul lui Constantin C. Giurescu și nepotul lui Constantin Giurescu.

A urmat studiile de licență la Facultatea de Istorie din cadrul Universității din București, pe care le-a absolvit în anul 1955. În anul 1968 a obținut titlul științific de doctor în istorie. Giurescu a fost profesor la Universitatea de Artă, Secția Istoria și Teoria Artei-Muzeografie între anii 1968-1987. A fost profesor universitar Universitatea București, Facultatea de Istorie, între 1990 și 1997.

Din 2002, a deținut poziția de membru al Academiei Române, după ce fusese membru corespondent din 1990. În plus a fost membru în Consiliul Științific al Institutului Revoluției Române. Academicianul a fost, printre altele, vicepreședintele Partidului Conservator.

La 9 decembriue 2012, Giurescu apărea pe listele USL, în momentul alegerilor parlamentare. A fost ales deputat în circumscripţia electorală nr. 42 Bucureşti. Pe 24 aprilie 2014 a devenit vicepreședinte al Academiei Române, pentru un mandat de patru ani.

După ce a fost ales în această funcție, și-a dat demisia din poziția din Camera Deputaților și s-a retras din viața politică.

Printre cele mai cunoscute lucrări publicate de academician se numără „Istoria ilustrată a românilor” (1981), scrisă în colaborare cu Constantin C. Giurescu, „Imposibila încercare. Greva regală, 1945” (1999), „România în al doilea război mondial” (1999), „Cade Cortina de Fier -România 1947” (2002), „Zid de pace, turnuri de frăție. Deceniul deschiderii: 1962 – 1972” (2012), operă redactată în colaborare cu Mircea Malița, și „Lichidatorii. România în 1947” (2012).

Foto:  Dinu C. Giurescu – facebook

29
/09
/21

Miercuri, 29 septembrie, ora 19.30 vă invităm să vizionați lansarea romanului Din cer au căzut trei mere de Narine Abgarian, roman distins cu Premiul Iasnaia Poliana, recent apărut în traducerea Luanei Schidu în colecția „Raftul Denisei“, colecție coordonată de Denisa Comănescu – povestea unei iubiri târzii care salvează lumea într-un sat de piatră aflat pe vârful unui munte armean, unde magia și misterul și-au păstrat neatinse puterile. Participă: Sabina Fati, scriitoare și jurnalistă, Cristian Pătrășconiu și Nona Rapotan, editor coordonator Bookhub.ro. Moderatorul întâlnirii va fi Denisa Comănescu, director al Editurii Humanitas Fiction.

27
/09
/21

„Faptul că sunt cu el, cu Ovidiu, mă determină să fac o călătorie în tinerețea mea și să-mi dau seama ce e cu adevărat fericirea. Dar, din păcate, fericirea nu o trăiești, ți-o amintești numai”, scrie Rodica Mandache în deschiderea cărții despre actorul Ovidiu Iuliu Moldovan.

23
/09
/21

Când s-a stins cel mai mare scriitor rus, cenzura lucra de zor, „dar sentimentele poporului rus nu puteau fi înăbușite”, notează americanul Jay Parini în ultimele pagini din cunoscutul roman „Ultima gară”.

09
/09
/21

În Etiopia anului 1935, Hirut lucrează ca servitoare în căminul unui ofițer din armata împăratului. Iar când armatele lui Mussolini se apropie și bărbații trebuie să se mobilizeze, Hirut și celelalte femei își doresc să facă mai mult pentru cauza războiului decât să aibă grijă de răniți și să îngroape morții.

30
/08
/21

PREVIEW Trei filme realizate în anii `60 în Republica Moldova, la ale căror scenarii au contribuit scriitori basarabeni, au fost aduse la Bucureşti în cadrul unui proiect inediat intitulat „Romanul românesc din stânga Prutului”. Filmele pot fi văzute marţi, 31 august, la ARCUB.