George Ivaşcu: Şi prin Brâncuşi, România a devenit cu adevărat mare
https://www.ziarulmetropolis.ro/george-ivascu-si-prin-brancusi-romania-a-devenit-cu-adevarat-mare/

Ministrul Culturii şi Identităţii Naţionale, George Ivaşcu, a omagiat astăzi (19 februarie), cu ocazia împlinirii a 142 de ani de la naştere, personalitatea marelui sculptor Constantin Brâncuşi, subliniind că „şi prin acest om România a devenit cu adevărat mare”.

Un articol de Petre Ivan|19 februarie 2018

„Astăzi, numele lui este pomenit cu respect pe orice continent, dar cu pronunţia şlefuită a limbii franceze. Dacă ar vedea căciula de pe A, ar şti cu toţii de unde vine acest uriaş.”, a declarat Ministrul Culturii şi Identităţii Naţionale

Oricine a trecut pragul atelierului său din Paris poate spune că a văzut România. Că a privit-o în ochi. Gloria artistului aparţine Franţei, opera este a întregii omeniri, însă bătăturile de pe palmele lui rămân în veci ale noastre. Sunt ale fiului unui popor răbdător, dar încăpăţânat, ce a săpat toată viaţa după rostul primordial al lucrurilor. Un om adunat, care a adus la lumină ceva mai solid decât doricul, mai simetric decât ionicul şi mai frumos decât corinticul: infinitul cel dintâi. Şi prin acest om, România a devenit cu adevărat mare.  – George Ivaşcu (Ministrul Culturii şi Identităţii Naţionale)

Potrivit ministrului Culturii, „o întreagă planetă i-a văzut zborul şi s-a închinat, doar autorităţile române ale timpului i-au întors spatele”, notează AGERPRES.

„În prag de Centenar al Unirii, o masă goală ne aminteşte absenţa celor căzuţi pentru a împlini un vis lung de o mie de ani. Cu ochi de geometru şi mâini învăţate cu greul, a smuls din piatră şi metal ordinea a ceea ce Dumnezeu a lăsat, cu bune şi cu rele. Noapte de noapte, s-a întors în vis din exil spre ţara captivă, spre prispa pe care a deschis ochii şi a văzut frumuseţea lumii. Ca să o poată vedea, sufletul i s-a transformat în pasăre măiastră. O întreaga planetă i-a văzut zborul şi s-a închinat, doar autorităţile române ale timpului i-au întors spatele. Însă el i-a iertat, ca să ne poată iubi pe noi în continuare. Un suflet mare cât toată România împlineşte azi 142 de ani şi este mai în putere ca oricând. La mulţi ani, Constantin Brâncuşi!”, a adăugat Ivașcu.

Foto: George Ivașcu, Constantin Brâncuși

28
/04
/23

Complexul Muzeal Bistrița-Năsăud și Asociația Culturală „Grigore Bradea” vă invită la vernisajul expoziției realizate de Florin Tamba – laureat al Premiului „Grigore Bradea” 2021. Vernisajul expoziției de sculptură are loc vineri, 5 mai 2023, de la ora 18:00, la Muzeul Județean Bistrița-Năsăud. Expoziția va fi prezentată de istoricul de artă Vasile Duda.

27
/04
/23

Finalul lunii aprilie aduce încă două vernisaje în spațiile galeriei neconvenționale Celula de Artă. De pe 26 aprilie și până pe 6 iunie, la Kulterra Gallery (str. Știrbey Vodă nr. 104 – 106), se poate vedea expoziția „Călătorii” a artistei Ioana Badea, ce explorează drumuri, și nu destinații, făcute atât cu pasul, cât și cu gândul și între 29 aprilie și 13 mai artistul Bogdan – George Negulescu aduce în spațiul-acvariu din B-dul Carol, nr. 53 expoziția ”Red my mind”.

27
/04
/23

Cea de-a IX-a ediție a Festivalului Internațional de Arhitectură și Design Concéntrico se va desfășura, în perioada 27 aprilie - 2 mai 2023, în orașul Logroño (Spania), iar România va fi din nou prezentă, cu instalația „Fresaˮ/„Căpșunăˮ, realizată de arhitecta Oana Stănescu. Participarea României la această ediție a Festivalului este susținută de Institutul Cultural Român de la Madrid, partener al Festivalului, cu sprijinul Uniunii Arhitecților din România.

25
/04
/23

Fundația Art Encounters din Timişoara, oraş care este Capitala Europeană a Culturii în acest an, găzduieşte expoziția "Adrian Ghenie - Corpul imposibil", ce conține o serie de desene și câteva picturi tulburătoaere, inspirate din izolarea din perioada pandemiei.

24
/04
/23

„Albinele Mării Negre” de Vasile Rață este a doua expoziție din seria „Window to Europe” de la Arbor.art.room, care-și propune ca de-a lungul acestui an să promoveze artiști cu rădăcini basarabene, care și-au început cariera la sfârșitul anilor ’80 și începutul anilor ’90. Acela a fost momentul prăbușirii cortinei de fier și al deschiderii de noi oportunități în spațiul occidental.