George Ivaşcu: Şi prin Brâncuşi, România a devenit cu adevărat mare
https://www.ziarulmetropolis.ro/george-ivascu-si-prin-brancusi-romania-a-devenit-cu-adevarat-mare/

Ministrul Culturii şi Identităţii Naţionale, George Ivaşcu, a omagiat astăzi (19 februarie), cu ocazia împlinirii a 142 de ani de la naştere, personalitatea marelui sculptor Constantin Brâncuşi, subliniind că „şi prin acest om România a devenit cu adevărat mare”.

Un articol de Petre Ivan|19 februarie 2018

„Astăzi, numele lui este pomenit cu respect pe orice continent, dar cu pronunţia şlefuită a limbii franceze. Dacă ar vedea căciula de pe A, ar şti cu toţii de unde vine acest uriaş.”, a declarat Ministrul Culturii şi Identităţii Naţionale

Oricine a trecut pragul atelierului său din Paris poate spune că a văzut România. Că a privit-o în ochi. Gloria artistului aparţine Franţei, opera este a întregii omeniri, însă bătăturile de pe palmele lui rămân în veci ale noastre. Sunt ale fiului unui popor răbdător, dar încăpăţânat, ce a săpat toată viaţa după rostul primordial al lucrurilor. Un om adunat, care a adus la lumină ceva mai solid decât doricul, mai simetric decât ionicul şi mai frumos decât corinticul: infinitul cel dintâi. Şi prin acest om, România a devenit cu adevărat mare.  – George Ivaşcu (Ministrul Culturii şi Identităţii Naţionale)

Potrivit ministrului Culturii, „o întreagă planetă i-a văzut zborul şi s-a închinat, doar autorităţile române ale timpului i-au întors spatele”, notează AGERPRES.

„În prag de Centenar al Unirii, o masă goală ne aminteşte absenţa celor căzuţi pentru a împlini un vis lung de o mie de ani. Cu ochi de geometru şi mâini învăţate cu greul, a smuls din piatră şi metal ordinea a ceea ce Dumnezeu a lăsat, cu bune şi cu rele. Noapte de noapte, s-a întors în vis din exil spre ţara captivă, spre prispa pe care a deschis ochii şi a văzut frumuseţea lumii. Ca să o poată vedea, sufletul i s-a transformat în pasăre măiastră. O întreaga planetă i-a văzut zborul şi s-a închinat, doar autorităţile române ale timpului i-au întors spatele. Însă el i-a iertat, ca să ne poată iubi pe noi în continuare. Un suflet mare cât toată România împlineşte azi 142 de ani şi este mai în putere ca oricând. La mulţi ani, Constantin Brâncuşi!”, a adăugat Ivașcu.

Foto: George Ivașcu, Constantin Brâncuși

25
/04
/23

Fundația Art Encounters din Timişoara, oraş care este Capitala Europeană a Culturii în acest an, găzduieşte expoziția "Adrian Ghenie - Corpul imposibil", ce conține o serie de desene și câteva picturi tulburătoaere, inspirate din izolarea din perioada pandemiei.

24
/04
/23

„Albinele Mării Negre” de Vasile Rață este a doua expoziție din seria „Window to Europe” de la Arbor.art.room, care-și propune ca de-a lungul acestui an să promoveze artiști cu rădăcini basarabene, care și-au început cariera la sfârșitul anilor ’80 și începutul anilor ’90. Acela a fost momentul prăbușirii cortinei de fier și al deschiderii de noi oportunități în spațiul occidental.

20
/04
/23

Spotlight – Bucharest International Light Festival revine între 21 şi 23 aprilie la Bucureşti cu noi experienţe şi locaţii în premieră. Cea de-a şaptea ediţie Spotlight Festival se numeşte ”Geometry of the City” şi transformă Calea Victoriei şi ARCUB – Hanul Gabroveni prin spectacole de video mapping, proiecţii de lumină şi instalaţii multimedia din Franţa, Austria, Ungaria şi România.

20
/04
/23

Expoziția colectivă centrală Chronic desire – Sete cronică, inaugurată odată cu Deschiderea Timișoara 2023 – Capitală Europeană a Culturii, va avea finisajul în acest sfârșit de săptămână. Evenimentul ce se va desfășura pe parcursul a trei zile va conține ateliere, dezbateri, performance, tururi ghidate și concerte care intră în dialog cu sau activează lucrările din expoziție.

10
/04
/23

La începutul lunii, ca într-un city break în care au devorat tot ce se putea în materie de artă contemporană, mai mulți membri ai Comisiei pentru Cultură și Educație (CULT) din Parlamentul European au văzut tot ce are de oferit Timișoara în prezent, în muzee, săli de spectacol și spații neconvenționale. Expresia redundantă, care a fost rostită de mai mulți parlamentari europeni a fost: „Cum putem să ajutăm“?