George Șovu, pe ultimul drum
https://www.ziarulmetropolis.ro/george-sovu-pe-ultimul-drum/

“Cred că, dintre toate minunile lumii, cea mai mare minune este Iubirea!” – George Șovu. Apreciatul romancier şi scenarist a murit, luni, la vârsta de 85 de ani. Slujba de înmormântare va avea loc, astăzi, de la ora 13.00, la Cimitirul Mănăstirii Cernica. George Şovu este autorul scenariilor pentru celebra serie de filme ‘Liceenii’.

Un articol de Petre Ivan|1 septembrie 2016

Născut pe 30 ianuarie 1931, în comuna Țițești, județul Argeș, George Nicolae Șovu a fost romancier, autor de proză scurtă, scenarist, inspector școlar și autor de manuale de limbă și literatură română.

Succesul seriei de filme Liceenii se datorează în mare parte implicării lui George Șovu ca scenarist; deși numele filmelor nu indică o succesiune anume, personajele și împrejurările alese – viața de liceu – determină o asemenea unitate.

Un „exercițiu pregătitor” pentru seria Liceenilor, unde își fac debutul câteva dintre personajele impuse mai târziu, a fost Declarație de dragoste (1985), în regia aceluiași Nicolae Corjos.

În schimb, seria demarată în 1987 cu filmul eponim (Liceenii), s-a continuat prin Extemporal la dirigenție (lansat în același an, 1987) și Liceenii Rock’N’Roll, lansat în 1992.

Scenariul celui din urmă se depărtează ca abordare de primele filme, colaborând cu regia și imaginea pentru a crea un produs emancipat, liber de constrângerile aduse filmului înainte de 1989. Astfel, scenariul pentru Liceenii Rock’N’Roll descrie unele dintre primele scene de dragoste cu nuditate explicită întâlnite în filmul românesc post-decembrist.

O abordare cu atât mai diferită este cea din Liceenii în alertă, realizat în 1993 sub regia lui Mircea Plângău, conceput ca film polițist cu nelipsitele accente comice. Scenariul imaginează peripețiile foștilor colegi de liceu, ajunși la vârsta adultă.

(sursa: wikipedia)

Foto: George Șovu , Liceeni – facebook

07
/03
/20

Marți, 10 martie, ora 19.00, la Librăria Cărtureşti Verona Demisol (Str. Pictor Arthur Verona 13-15, Bucureşti), va avea loc lansarea volumului „Academia politică de la Aiud. Deținuți politici în România anilor ’80”, de Borbély Ernő, apărut la Editura Polirom, ediţie îngrijită de Dalia Báthory și Andreea Cârstea, cuvînt‑înainte de Szőcs Géza.

05
/03
/20

Cartea “Nicolae S. Șucu. Viața și aventurile unui cioban român în Bulgaria în vremuri de război 1908-1918”, text stabilit de Cristina Jelescu, ediție îngrijită de Daniel Cain, a fost publicată la editura Humanitas în anul 2017 și este una dintre cele mai interesante lucrări referitoare la lumea din Balcani de dinainte de România Mare.

01
/03
/20

Muzeul Național al Literaturii Române vă invită joi, 12 martie 2020, de la ora 15.00, în Sala Perpessicius a sediului din Str. Nicolae Crețulescu nr. 8, la o „Evocare Henriette Yvonne Stahl”. Participă: Elena Zaharia-Filipaș, Bianca Burța-Cernat, Simona-Grazia Dima, Nina Corcinschi și Irina Stahl.

27
/02
/20

Fragmente esențiale dintr-o carte-monument „Balcanii. De la sfârșitul Bizanțului până azi”, de Mark Mazower (profesor de istorie la Columbia University).

25
/02
/20

Ernesto Sábato (1911-2011) a fost unul dintre cei mai importanți scriitori argentinieni din secolul XX, dacă nu cel mai important. Alături de Borges și Cortázar, Sábato a dat o viață nouă literaturii sud-americane.

21
/02
/20

Marketingul face întâlnirea/interacțiunea dintre artiști și public posibilă. Este esențial, dat fiind că artele spectacolului nu există în lipsa receptării directe de către un public prezent în proximitate. Volumul combină fondul teoretic cu câteva studii de caz și opiniile unor personalități ale lumii culturale/profesioniști cu mulți ani de experiență. Printre ei: Emil Boroghină, Constantin Chiriac, Lucian Vărșăndan, Adrian Roman, Dan Bartha-Lazăr, Vava Ștefănescu, Gilda Lazăr, Marinela Țepuș, Tamara Susoi, Maria Sârbu și Simion Buia.

16
/02
/20

Pe 12 februarie s-au împlinit 126 de ani de la nașterea uneia dintre scriitoarele cele mai cunoscute ale României interbelice. Purtând un pseudonim pe care l-a dezagreat dar care a consacrat-o, Otilia Cazimir a fost o feministă a vremii ei, dar și iubita discretă a unui alt mare poet.

09
/02
/20

În „Fata cu Leica” (Editura Art, 2019), Helena Janeczek spune extraordinara poveste a fotografei Gerda Taro, prima femeie fotograf ucisă pe front și partenera legendarului Robert Capa. O carte de neratat!

Pagina 10 din 110« Prima...89101112...203040...Ultima »