Gheorghe | Gorzo în față la MNAC
https://www.ziarulmetropolis.ro/gheorghe-gorzo-in-fata-la-mnac-intre-casa-domului-catedrala-manturirii-neamului-si-casa-poporului/

Gorzo ridică la propriu cea mai recentă sculptură a lui în faţa Muzeului Naţional de Artă Contemporană. Se numeşte GHEORGHE şi înainte să ajungă la MNAC a fost o casă. Casa bunicului lui Gorzo din Ieud, Maramureş.

Un articol de Liliana Matei|31 mai 2019

Gorzo a decis că Gheorghe este și o măsura a limitelor lui fizice. Îl ridică pe Gheorghe cu propriile mâine, fără asistenți sau alte ajutoare. Atât cât poate Gorzo să ducă, atât se va înălța și Gheorghe în fața MNAC, între casa Domnului (Catedrala Mântuirii Neamului) și Casa Poporului.

Când: Duminică, 2 iunie, ora 17:00

Unde: în fața Muzeul Național de Artă Contemporană

Intrarea este gratuită, iar accesul se face liber cu mașina pe la poarta B3 din Calea 13 Septembrie.

Curator: Silviu Pădurariu, Unrest/Bucharest

GHEORGHE reprezintă faza finală a unui șir de intervenții asupra casei părintești — o construcție realizată la începutul sec. al XX-lea, Ieud, Maramureș, de către bunicul artistului. În actualitate, înainte de a fi dărâmată, casa a fost supusă unei prime acțiuni, în interior, sub forma unui performance intitulat „Reziliența” (2017). Artistul a sculptat și desenat prin scrijelire pereții, schimbând funcția inițială civilă cu o alta — estetică și mnemonică. „Reziliența”, care a constat într-un dialog al hazardului între instrumentele dure ale sculpturii și fragilitatea lutului, a reprezentat prima etapă a „eliberării” scheletului lui GHEORGHE din materia casei.

GHEORGHE este o dezvăluire a camuflajului; reprezintă aducerea la suprafață și în actualitate a structurilor tehno-organice ascunse; este un act de auto-expunere și auto-angajare în procesul direct și ireversibil al degradării. Dincolo de conotațiile iconografice tradiționale, religioase și eroice depozitate în „nume”, GHEORGHE își dobândește semnificația prin calitatea topo-comunicativă pe care o primește prin amplasare. GHEORGHE este atât un partener de dialog critic (cultural, civil, spiritual, arhitectural și ideologic) cu cele două construcții-simbol — „casa”-Catedrală și „casa”-Palat — cât și un semn de reorientare pe harta actuală a globului.

Dumitru Gorzo (n. 1975 Ieud, Maramureș) trăiește și lucrează în New York, Bushwick, este reprezentat de galeria Slag Gallery. Limbajul vizual al lui Dumitru Gorzo împletește mediile și tehnologiile tradiționale și moderne într-o direcție semiotică critică și afirmativă adresată schimbărilor sociale și problemelor imaginii din actualitate.

MNAC SPRING / SUMMER SEASON 2019

Colecția de artă Renault pentru prima dată în România. În scenografia murală creată de pictorul Christian Hidaka, o nouă viziune artistică: a prietenului său, sculptorul Raphaël Zarka. Yvonne Hasan ─  o imagine de ansamblu a unei vieți artistice prea puțin cunoscute. O privire în atelierul secret al lui Sorin Neamțu. Street Art pe scările interioare ale muzeului și o istorie a artei contemporane din România într-un discurs expozițional inedit.

Sezonul expozițional de primăvară/vară2019.

Foto: MNAC

28
/04
/23

Complexul Muzeal Bistrița-Năsăud și Asociația Culturală „Grigore Bradea” vă invită la vernisajul expoziției realizate de Florin Tamba – laureat al Premiului „Grigore Bradea” 2021. Vernisajul expoziției de sculptură are loc vineri, 5 mai 2023, de la ora 18:00, la Muzeul Județean Bistrița-Năsăud. Expoziția va fi prezentată de istoricul de artă Vasile Duda.

27
/04
/23

Finalul lunii aprilie aduce încă două vernisaje în spațiile galeriei neconvenționale Celula de Artă. De pe 26 aprilie și până pe 6 iunie, la Kulterra Gallery (str. Știrbey Vodă nr. 104 – 106), se poate vedea expoziția „Călătorii” a artistei Ioana Badea, ce explorează drumuri, și nu destinații, făcute atât cu pasul, cât și cu gândul și între 29 aprilie și 13 mai artistul Bogdan – George Negulescu aduce în spațiul-acvariu din B-dul Carol, nr. 53 expoziția ”Red my mind”.

27
/04
/23

Cea de-a IX-a ediție a Festivalului Internațional de Arhitectură și Design Concéntrico se va desfășura, în perioada 27 aprilie - 2 mai 2023, în orașul Logroño (Spania), iar România va fi din nou prezentă, cu instalația „Fresaˮ/„Căpșunăˮ, realizată de arhitecta Oana Stănescu. Participarea României la această ediție a Festivalului este susținută de Institutul Cultural Român de la Madrid, partener al Festivalului, cu sprijinul Uniunii Arhitecților din România.

25
/04
/23

Fundația Art Encounters din Timişoara, oraş care este Capitala Europeană a Culturii în acest an, găzduieşte expoziția "Adrian Ghenie - Corpul imposibil", ce conține o serie de desene și câteva picturi tulburătoaere, inspirate din izolarea din perioada pandemiei.

24
/04
/23

„Albinele Mării Negre” de Vasile Rață este a doua expoziție din seria „Window to Europe” de la Arbor.art.room, care-și propune ca de-a lungul acestui an să promoveze artiști cu rădăcini basarabene, care și-au început cariera la sfârșitul anilor ’80 și începutul anilor ’90. Acela a fost momentul prăbușirii cortinei de fier și al deschiderii de noi oportunități în spațiul occidental.

20
/04
/23

Spotlight – Bucharest International Light Festival revine între 21 şi 23 aprilie la Bucureşti cu noi experienţe şi locaţii în premieră. Cea de-a şaptea ediţie Spotlight Festival se numeşte ”Geometry of the City” şi transformă Calea Victoriei şi ARCUB – Hanul Gabroveni prin spectacole de video mapping, proiecţii de lumină şi instalaţii multimedia din Franţa, Austria, Ungaria şi România.

20
/04
/23

Expoziția colectivă centrală Chronic desire – Sete cronică, inaugurată odată cu Deschiderea Timișoara 2023 – Capitală Europeană a Culturii, va avea finisajul în acest sfârșit de săptămână. Evenimentul ce se va desfășura pe parcursul a trei zile va conține ateliere, dezbateri, performance, tururi ghidate și concerte care intră în dialog cu sau activează lucrările din expoziție.

10
/04
/23

La începutul lunii, ca într-un city break în care au devorat tot ce se putea în materie de artă contemporană, mai mulți membri ai Comisiei pentru Cultură și Educație (CULT) din Parlamentul European au văzut tot ce are de oferit Timișoara în prezent, în muzee, săli de spectacol și spații neconvenționale. Expresia redundantă, care a fost rostită de mai mulți parlamentari europeni a fost: „Cum putem să ajutăm“?