Gheorghe Visu. Actorul la 65 de ani
https://www.ziarulmetropolis.ro/gheorghe-visu-actorul-la-65-de-ani/

Nominalizat la Premiile Gopo din acest an, la categoria „Cel mai bun actor într-un rol principal”, pentru rolul Hogaş din „Câini”, actorul Gheorghe Visu spune că cel mai mult în filmul lui Bogdan Mirică i-a plăcut să tragă cu pistolul, la final.

Un articol de Alina Vîlcan|13 Martie 2017

La 65 de ani, Gheorghe Visu este pentru prima dată nominalizat la Premiile Gopo. Va concura cu Adrian Titieni, Bogdan Dumitrache, Mimi Brănescu și András Hatházi pentru trofeul la categoria „Cel mai bun actor într-un rol principal (într-un film de lungmetraj ficțiune)” și mulți ar paria că va câștiga. Gheorghe Visu este Hogaș, polițistul din filmul „Câini” (regia: Bogdan Mirică), iar pe Hogaș cei care l-au văzut cu greu îl pot uita. Hogaș apără legea într-un sat uitat de lume, sfârtecă un picior de om pe o farfurie, atunci când o crimă trebuie anchetată, Hogaș stă cu ochii pe golanii locului și fumează sfidând parcă moartea, Hogaș este polițistul neconvențional, aflat la ultimul său caz, și totul se termină cu focul pistolului său. Să tragă cu pistolul acela la final, iată ce i-a plăcut cel mai mult de-aici actorului Gheorghe Visu!

Pe scenă, îl vedem la Teatrul Mic, în spectacolul-eveniment „Anul dispărut. 1989” (regia: Ana Mărgineanu) și, mai nou, în „Deșteptarea primăverii” (regia: Vlad Cristache), sau la Teatrul de Comedie, în „Suflete moarte”, spectacol care îi aduce și o nominalizare la Premiile UNITER 2017, pentru „Cel mai bun actor în rol secundar”.

Dintre rolurile din trecut, actorul își amintește de paznicul de far din filmul „Unde la soare e frig”, mai țineți dumneavoastră minte filmul acesta din ’90, în care juca și Oana Pellea? În rest, despre viitor numai de bine! Pe Gheorghe Visu îl poți vedea adesea în sălile de teatru, ca spectator al tinerei generații. Ce are de declarat actorul despre toate acestea? Pe scurt, următoarele…

Cum ați primit această nominalizare la premiile Gopo? Cum vedeți Premiile Gopo în industria de film de la noi?

În primul rând, cred că e un lucru bun faptul că există câte cinci nominalizări pentru că plaja de selecție a juriului care pune punctul pe „i” este mai mare, spre deosebire de teatru unde sunt doar trei nominalizări.

Vorbind despre Gala Gopo, nu știu prea multe; eu fiind în ultimii ani ocupat doar cu teatrul. Sincer, nu am fost de mult la nici o gală. Știu că e poate cea mai importantă, așa că mă bucur să vin, să văd… mai ales să fiu nominalizat.

Ce a însemnat pentru dumneavoastră personajul Hogaș, din „Câini”? Ce v-a plăcut cel mai mult lucrând la acest film?

Era un personaj diferit de imaginea pe care o aveam atunci și pentru public, dar și pentru cineaști. Era o întoarcere la personajele simple, lipsite de histrionism din tinerețe și, mai ales, era un om puternic, într-o relație cu oameni puternici, într-o lume pustie și aspră. Cel mai mult mi-a plăcut să trag cu pistolul la sfârșit!

(Și o întrebare-clișeu): Dintre toate rolurile pe care le-ați avut până acum în teatru și film, ați putea alege unul singur de care vă simțiți cel mai apropiat? De ce acela?

Asta e o întrebare-clișeu, dar am impresia că este inevitabilă. Fiecare rol a lăsat în mine amprente aproape la fel de puternice, am destule amintiri frumoase lipite de piele. Am un personaj realizat în anul 1990, în septembrie, paznicul de far din „Unde la soare e frig”, regizat de Bogdan Dumitrescu Dreyer. Este un film pe care nu cred că-l știți.

Colaborați cu regizori din tânăra generație, fie că vorbim de film, iată, – Bogdan Mirică, sau de teatru – să o amintim pe Ana Mărgineanu – Anul dispărut. 1989. Jucați alături de actori tineri – să zicem Ilinca Manolache. Cum vedeți această generație? Dacă ar fi să îi comparați pe acești tineri cu generația dumneavoastră la vârsta lor de acum, ce ar fi de zis? Cum era atunci, cum e acum?

Am să vă răspund scurt: mie mi se pare că sunt mult mai talentați decât eram noi atunci! Cu puține excepții dintre noi (și eu nu sunt una).

visu 1

„Anul dispărut. 1989”, la Teatrul Mic din București

Apropo de Anul dispărut. 1989, de la Teatrul Mic. Care a fost pentru dumneavoastră marea provocare a acestui spectacol? Se știe că actorii au contribuit și cu amintirile lor…

Pentru Anul dispărut, provocarea a fost pentru TOȚI -TOT SPECTACOLUL, formula în care jucăm este inedită, am reușit să fim „toți într-o sâmbătă” cu toate că nu e un „spectacol colectiv”. Suntem șapte actori puternici care joacă împreună.

În cel mai nou spectacol al Teatrului Mic, Deșteptarea primăverii, sunteți Rectorul/Omul cu mască. Pentru cei care n-au văzut spectacolul, despre ce este vorba, de ce să vină la teatru?

Pentru cei ce n-au văzut „Deșteptarea primăverii”, SĂ VINĂ LA TEATRU dacă vor să mă vadă și, mai ales, să-i vadă pe ăștia mici…

visu 2

„Deșteptarea primăverii”, la Teatrul Mic din București

Nu o dată m-am nimerit lângă dumneavoastră la teatru. În sală. Cât teatru vedeți și de ce?

Nu știu câte, văd spectacole de care aud că sunt de văzut. Văd spectacole la “Independenți” și simt că în sălile acelea mici uneori e mai mult respect pentru teatru decât în altele.

După toți acești ani de teatru și film, care este marea dumneavoastră satisfacție? Și care – marele regret?

Fac meseria pe care mi-am ales-o! Încă n-am reușit să pictez un tablou sau să compun un cântec… Toate icoanele făcute de mine sunt copii, toate cântecele mele sunt compuse de alții. Mi-am dorit să fiu și un mare tenismen, dar la nevoie pot să renunț la asta.

Hogaș, din filmul „Câini”, era un personaj diferit de imaginea pe care o aveam atunci și pentru public, dar și pentru cineaști. Era o întoarcere la personajele simple, lipsite de histrionism din tinerețe și, mai ales, era un om puternic, într-o relație cu oameni puternici, într-o lume pustie și aspră. Cel mai mult mi-a plăcut să trag cu pistolul la sfârșit!

Foto sus: „Câini” (regia: Bogdan Mirică)

18
/01
/19

Proaspăt apărut, al cincilea DVD din excelenta colecție Sahia Vintage, coordonată de cercetătoarea Adina Brădeanu în cadrul unui proiect al Asociației One World Romania, prezintă și discută, sub titlul „Efemere”, câteva filme comandate în diferite perioade Studiului Sahia de diverse instituții ale statului comunist.

15
/01
/19

Incluse în proiectul Viitorului Memoriei, o platformă dedicată memoriei Holocaustului în România, filmele documentare realizate, fără patos, de Olga Ștefan înregistrează mărturiile prețioase ale mai multor supraviețuitori ai persecuțiilor împotriva evreilor. O formă de amintire necesară și inevitabil fragmentată.

14
/01
/19

Aflat la cea de-a 5-a ediție, Oscar Weekend aduce la Cinema Elvire Popesco cele mai titrate filme ale anului 2018, propuse sau aflate în cursa pentru Oscarul la categoria „Cel mai bun film într-o limbă străină”.

09
/01
/19

Folosirea tot mai numeroaselor servicii de streaming pare să înlocuiască încet dar sigur mersul la cinema. O platformă ca Netflix a devenit cunoscută în special pentru seriale. Însă există câteva site-uri unde cinefilii pot să vadă filme de artă, vechi sau noi, la un preţ accesibil.

07
/01
/19

Filmele biografice „Green Book” şi „Bohemian Rhapsody” şi drama „Roma” au fost marile câştigătoare la cea de-a 76-a ediţie a galei Globurilor de Aur, care a avut loc duminică seară la Los Angeles.

06
/01
/19

PREVIEW Anul 2019 se anunță promițător pentru cinematografia română. Cele mai așteptate sunt noile filme realizate de Cristi Puiu și Corneliu Porumboiu, cu o potențială premieră la Cannes. Tot în acest an va ieși în săli și „Nu mă atinge-mă”, controversatul debut al Adinei Pintilie.

28
/12
/18

OPINIE Scris și regizat de Alfonso Cuarón, „Roma”va rămâne foarte probabil în istorie ca filmul despre care s-a discutat și s-a scris cel mai mult în 2018. Și asta chiar înainte de premiera mondială la Festivalul de la Veneția, unde a obținut, fără rezerve, Leul de Aur.

21
/12
/18

Primul week-end din 2019 aduce pe marile ecrane din România o nouă producție Columbia Pictures: “Holmes & Watson” – o comedie de aventuri, probabil cel mai amuzant film de până acum despre celebrul detectiv și asistentul său. Cei nerăbdători îl vor putea urmări, în avanpremieră, încă din 28 decembrie 2018.

20
/12
/18

Jason Momoa aduce pacea între lumea de la suprafaţă şi regatul celor şapte mări în ,,Aquaman”, alături de Amber Heard, Willem Dafoe, Nicole Kidman şi Dolph Lungdren, într-un un nou film din seria universului DC, care va putea fi vizionat de vineri, 21 decembrie, în 3D, IMAX 3D, Dolby Atmos şi 4DX.  

20
/12
/18

Ce merită să păstreze memoria cinefilă și istoria cinema-ului din anul 2018? Am făcut o listă, inevitabil subiectivă, a celor mai ambițioase și mai reușite filme văzute în acest an. Filme de mari autori: de la Lars von Trier, Alfonso Cuarón sau Steven Spielberg, până la Chang-dong Lee sau Hirokazu Koreeda.

20
/12
/18

Trofeul NexT 2018 a revenit scurtmetrajului Hector Malot: Ultima zi din an, regizat de Jacqueline Lentzou, în timp ce Premiul „Cristian Nemescu” pentru Cea mai bună regie a mers către regizorul Diogo Baldaia, pentru filmul Miraj, fraților.

19
/12
/18

CRONICĂ DE FILM În cel mai nou lungmetraj al său, „The House That Jack Built” (2018), cu care și-a făcut revenirea la Cannes (în afara competiției), danezul Lars von Trier se pune în mintea un criminal în serie. Rezultatul: un film teribil de ambițios, deopotrivă amuzant, grav și inconfortabil.

Page 1 of 22612345...102030...Last »