Google şi TVR au lansat o colecţie de materiale video online dedicată Revoluţiei Române din 1989
https://www.ziarulmetropolis.ro/google-si-tvr-au-lansat-o-colectie-de-materiale-video-online-dedicata-revolutiei-romane-din-1989/

TVR şi Google au lansat joi, în parteneriat, o colecţie online de materiale video şi texte sub titlul „Căderea Cortinei de Fier”, dedicată Revoluţiei din 1989, un proiect la care televiziunea publică a lucrat timp de şapte luni şi care este disponibil pe platforma Google Cultural Institute. Claudiu Săftoiu, preşedintele-director general al televiziunii publice, a […]

Un articol de Andrada Văsii|8 noiembrie 2012

TVR şi Google au lansat joi, în parteneriat, o colecţie online de materiale video şi texte sub titlul „Căderea Cortinei de Fier”, dedicată Revoluţiei din 1989, un proiect la care televiziunea publică a lucrat timp de şapte luni şi care este disponibil pe platforma Google Cultural Institute.

Claudiu Săftoiu, preşedintele-director general al televiziunii publice, a spus, la conferinţa de presă de prezentare a proiectului, organizată joi la sediul TVR, că „acest prim parteneriat dintre TVR şi Google vine într-un moment în care piaţa online se află în plină expansiune”. Considerând, totodată, că noul proiect Google „face din arhiva TVR o reprezentare mondială”, Săftoiu subliniază că instituţia pe care o conduce este pregătită pentru difuzarea de conţinut online pe portalul TVR Plus.

Proiectul demarat de Google şi TVR are la bază crearea, pentru comunitatea online din întreaga lume, a oportunităţii de a viziona momente istorice.

„Materialele puse la dispoziţie de TVR – prima televiziune din lume care a transmis o revoluţie în direct – sunt acelea nevăzute, nedifuzate până acum, sunt grupate în patru colecţii, care au fost aglutinate de o echipă a TVR timp de şapte luni”, a mai spus Claudiu Săftoiu.

Este vorba despre:

  • „Timişoara, primul oraş liber” – care se concentrează pe momentul izbucnirii revoltei împotriva lui Nicolae Ceauşescu şi a regimului comunist. Colecţia conţine povestea protestului faţă de evacuarea pastorului reformat Laslo Tokes şi oferă detalii despre cele două zile de manifestaţii în primul oraş care s-a opus regimului;
  • „Bucureşti, Oraşul Victoriei” – protestele din 21 şi 22 decembrie 1989, când o „întâlnire populară” s-a transformat într-o revoluţie, iar dictatorul a fugit cu elicopterul, în timp ce revoluţionarii au ocupat clădirea Comitetului Central;
  • „Revoluţia Română, transmisă în direct” – care prezintă principalele momente ale primei revoluţii transmise în direct, cu materiale video ce conţin diferite anunţuri, zvonuri, acuzaţii de terorism şi ilustrează atmosfera şi tensiunea acelor momente;
  • „Procesul şi execuţia” – imagini video şi texte despre arestarea, procesul şi execuţia cuplului Ceauşescu.

Colecţia „Căderea Cortinei de Fier” nu se doreşte a fi un comentariu, o analiză a acelor evenimente, ci să fie un punct de vedere independent, care să lase alegerea interpretării fiecăruia dintre cei care o accesează. Colecţia a fost creată prin colaborarea cu istorici, curatori de muzee şi posesori de arhive care au folosit documente, materiale video şi fotografii ale evenimentelor.

Dan Bulucea, Country Manager la Google România, consideră onorant parteneriatul cu TVR şi apreciază profesionalismul echipei televiziunii publice.

„Este un proiect special, pentru că este pentru prima dată când România este obiectul unei astfel de lansări la nivel mondial. Momentul ales nu este întâmplător, ci marchează 23 de ani de la Revoluţie”, a spus acesta în conferinţa de presă de joi.

Steve Crossan, Head of Cultural Institute – Google, cu sediul la Paris, se declară entuziasmat cu privire la colecţia referitoare la Revoluţia Română din 1989. „Viziunea noastră este să oferim acces la cunoaşterea şi explicarea culturii. Dincolo de postarea online a materialelor, foarte importantă este şi prezentarea fiecărei poveşti. Sperăm ca în cadrul acestui proiect să lucrăm atât cu producători, cât şi cu istorici sau oameni obişnuiţi”, a declarat acesta.

„Platforma Google Cultural Institute este un construct extrem de modern, care acoperă o parte foarte importantă de povestire. Tot ce este postat aici nu reprezintă date istorice seci, ci sunt poveşti ample. Există un timeline care poartă online către perioada istorică respectivă, platforma putând fi accesată mult mai facil”, a explicat Bogdana Butnar, coordonatorul proiectului din partea Google România.

Platforma este disponibilă în mai multe limbi, inclusiv română, întregul conţinut fiind diseminabil prin reţelele de socializare. Astfel, toţi cei care accesează platforma Google Cultural Institute pot citi texte, viziona fotografii – cea mai mare parte dintre ele obţinute prin scanare de filme -, având la dispoziţie şi date despre locul şi contextul în care au fost făcute imaginile.

Iniţial, materialele aflate la dispoziţia echipei TVR au însumat 300 de ore, dintre care 100 de ore au fost filmări propriu-zise. În urma unei selecţii riguroase, pe platforma Google Cultural Institute au fost postate materiale ce acoperă 52 de ore.

„Acesta este al şaptelea proiect online lansat anul acesta de echipa online a TVR. În urma discuţiilor de la Google, am început să ne documentăm şi am dat de o arhivă a TVR cu sute de minute de la Revoluţie şi, după o selecţie, am ajuns la patru colecţii. Sunt momente rare, nu ştiu dacă unice, dar se poate vedea, de exemplu, momentul primei emisii a Revoluţiei, de la TVR, care avea loc în Studioul 4. S-au folosit imagini scanate de pe pelicule de 16 mm, filmate de operatorii TVR”, a spus Dorian Stoica, coordonatorul proiectului din partea TVR.

Cei care decid care sunt materialele care sunt încărcate pe platforma online şi care sunt difuzate sunt proprietarii lor, care deţin în exclusivitate drepturile pentru ele, nefiind astfel vorba despre un transfer de proprietate.

În ceea ce priveşte aspectul financiar, atât reprezentanţii Google, cât şi cei ai TVR au spus: „Nu există niciun fel de aspect comercial legat de acest produs; în niciun fel aceste materiale nu sunt monetizate”.

Google Cultural Institute este o platformă online lansată anul trecut, care prezintă expoziţii ale marilor evenimente ale secolului al XX-lea, printre care teme referitoare la Holocaust şi la Nelson Mandela. „Unul dintre criteriile pentru a prioritiza noile teme ţine de impactul pe care acestea îl au”, au precizat reprezentanţii Google România.

 

Sursa: Mediafax

25
/04
/23

Fundația Art Encounters din Timişoara, oraş care este Capitala Europeană a Culturii în acest an, găzduieşte expoziția "Adrian Ghenie - Corpul imposibil", ce conține o serie de desene și câteva picturi tulburătoaere, inspirate din izolarea din perioada pandemiei.

24
/04
/23

„Albinele Mării Negre” de Vasile Rață este a doua expoziție din seria „Window to Europe” de la Arbor.art.room, care-și propune ca de-a lungul acestui an să promoveze artiști cu rădăcini basarabene, care și-au început cariera la sfârșitul anilor ’80 și începutul anilor ’90. Acela a fost momentul prăbușirii cortinei de fier și al deschiderii de noi oportunități în spațiul occidental.

24
/04
/23

Gala Premiilor Gopo, cel mai important eveniment dedicat cinematografiei din România, se întoarce la cea de-a XVII-a ediție în Sala Mare a Teatrului Național ,,I. L. Caragiale’’ din București. Evenimentul organizat pe 25 aprilie va fi prezentat, în premieră, de duo-ul format din actrița și scenarista Lia Bugnar și actorul Marius Manole.

24
/04
/23

„Nu-i stradă pe lume mai chinuită, mai muncită, mai mişcătoare în silinţele ei de a face din atâtea contraste puţintică armonie. Şi poate nu-i stradă care să închege în atare măsură gândurile unui popor. Podul Mogoşoaiei e plămădit cu sufletul nostru.”

21
/04
/23

Despre Corina Sîrghi, cea care și-ar fi dorit să se nască în Sicilia, cea care crede că zambilele miros a un nou început, cea care are o slăbiciune pentru cuvântul „șarlatan“, Corina care bea prosecco și care ar întinde mese de dimineața până seara. Despre ea și despre alfabetul vieții ei, în rândurile următoare.

21
/04
/23

Ultima săptămână a lunii aprilie aduce pe scena Operei Naționale București titluri de operă și balet din repertoriul clasic universal precum „Nabucco" de Giuseppe Verdi, „La Bohème" de Giacomo Puccini, „Raymonda" de Alexander Glazunov și „La Traviata" de Giuseppe Verdi, dar și o seară de lieduri intitulată „Moşteniri muzicale" închinată compozitorului Marțian Negrea.