Grace de Monaco. Un eșec elegant
https://www.ziarulmetropolis.ro/grace-de-monaco-un-esec-elegant/

CRONICĂ DE FILM. Proiectat în deschiderea Festivalului de Film de la Cannes, alegere pentru care organizatorii au fost aspru atacaţi de critici, „Grace de Monaco”, de Olivier Dahan, este o cronică plină de glamour şi cuminţenie a unui moment de criză din viaţa celebrei prinţese, fosta actriţă americană Grace Kelly.

Un articol de Ionuţ Mareş|14 iunie 2014

Lansată în seriale de televiziune americane la începutul anilor `50, Grace Kelly devenea cunoscută datorită rolului din „High Noon” (1952), un celebru western psihologic în regia unui bun meseriaș al Hollywoodului, Fred Zinnemann. Era partenera unuia din cele mai mari staruri masculine, Gary Cooper, care intra în ultima parte a carierei.

După alte câteva seriale, a urmat, în 1953, o nouă apariție alături de vedete, de această dată sub regia lui John Ford. „Mogambo”, unde juca alături de Clark Gable și Ava Gardner, i-a adus o nominalizare la Oscar pentru rol secundar.

Calea spre celebritatea deplină îi era deschisă. Devine una din obsesiile (blonde ale) lui Alfred Hitchcock, care o distribuie mai întâi în „Dial M for Murder” (1954), unde apărea alături de Ray Milland, apoi în capodopera „Rear Window” (1954), cu un alt superstar, James Stewart, și, în cele din urmă, în „To Catch a Thief” (1955), împreună cu Cary Grant.

Între timp, la gala Oscar din 1955 primește premiul pentru cea mai bună actriță, cu rolul din „The Country Girl”, de George Seaton. Avea parteneri alte două nume mari, Bing Crosby și William Holden.

În 1956 joacă o prințesă într-un film necunoscut, „The Swan”, de Charles Vidor, și tot atunci apare, alături de Bing Crosby și Frank Sinatra, în ultima ei peliculă, „High Society”, de Charles Walters.

De la sfârșitul filmărilor pentru acest ultim lungmetraj începe „Grace of Monaco” („Grace de Monaco”), biopic puternic ficționalizat în regia lui Olivier Dahan. Francezul este cunoscut în special pentru „La môme” (2007), care i-a adus un Oscar actriței Marion Cotillard în rolul celebrei Edith Piaf.

Filmul se prăbuşeşte, cu stil, sub propria greutate

În prima secvență din „Grace de Monaco”, camera o urmărește pe actriță (Nicole Kidman) în ralanti, din spate, în timp ce părăsește platoul, sub privirile admirative ale celor din jur. Este sugerat statutul de supervedetă, care va fi pus în contrastat cu rolul de prințesă nevoită să se supună convențiilor de mai târziu. Era sfârșitul scurtei și strălucitoarei sale cariere și începutul căsătoriei cu Prințul Rainier de Monaco (Tim Roth).

Povestea face un salt de șase ani, în 1962, și se reia cu momentul în care Alfred Hitchcock (Hitch, pentru prieteni) vine personal în Monaco pentru a-i propune actriței retrase în postura de soție, mamă și prințesă să revină la Hollywood pentru filmul „Marnie”.

Vizita marelui regizor (Roger Ashton-Griffiths) în micul regat marchează un prim moment în care dezinvoltura specific americană este plasată în opoziție cu închistarea vieții regale, printr-un gag la îndemână.

Ulterior, americanismul fostei actrițe și tentativa sa de a reveni în cinema sunt folosite ca surse de conflict, în contextul nevoii de a se adapta noilor rigori, dar și de a face față tensiunilor: problemele din relația cu Rainier, intrigile de palat, disputa cu Franța lui Charles de Gaulle.

Scenariul necunoscutului Arash Amel punctează tot ceea ce ar fi fost de așteptat de la un astfel de biopic ce își ia libertatea de a imagina intimitatea unei personalități. În acest caz, în special dificultatea lui Grace de a intra în noul rol, cel de prințesă, într-un perioadă de criză personală și politică.

Însă imaginea lui Eric Gautier și decupajul lui Olivier Dahan nu permit o aprofundare serioasă a conflictelor, mulțumindu-se cu punctarea lor convențională. Camera pare interesată să redea exclusiv strălucirea și eleganța vieții de lux din Monaco, cu interioare, culori și rochii spectaculoase și cu peisaje de cărți poștale, rămând însă la suprafața lumii pe care încearcă să o reconstitutie.

Personajele își duc rolurile publice chiar și în intimitate, în timp ce jocul lui Nicole Kidman se apropie periculos de manierism – este mecanică și rece ca o păpușă de porțelan.

Dahan face cu ochiul filmelor americane ale anilor `60 și chiar împrumută o scenă direct de la Hitchcock, cea în care o femeie se află la volanul mașinii, având în spate artificialitatea unui aparent decor de studio.

Din păcate, filmul își propune mai mult decât poate duce, prăbușindu-se, elegant și cu stil, sub propria greutate.

Distribuit de MediaPro Distribution, „Grace de Monaco”(2014) poate fi văzut pe marile ecrane din România începând cu 13 iunie.

INFO

Grace de Monaco (SUA, 2014)

Regia: Olivier Dahan

Cu: Nicole Kidman, Tim Roth, André Penvern

Rating: ●●○○○

Foto din Grace de Monaco – film, capturi

18
/02
/24

CRONICĂ DE FILM Cu premiera mondială în secţiunea Forum, necompetiţională, a Festivalului de la Berlin, "Săptămâna Mare", scris şi regizat de Andrei Cohn şi inspirat din nuvela "O făclie de Paşte" a lui I. L. Caragiale, este un film care gravitează în jurul unei întrebări fundamentale: Cum se ajunge ca un om să-i ia viaţa celui de lângă el?

16
/02
/24

După 5 nominalizări la Oscar (Cel mai bun film, Cel mai bun regizor, Cel mai bun film internațional, Cel mai bun scenariu adaptat și Cel mai bun sunet), Grand Prix și Premiul FIPRESCI la Cannes, după sute de articole în presa internațională care îl identifică drept cel mai răvășitor film al anului, The Zone of Interest / Zona de interes se vede acum în România, în 40 de cinematografe din 20 de orașe.

16
/02
/24

Happy Cinema a pregătit filme de top pentru luna februarie, potrivite pentru toate gusturile și vârstele. Cinematografele din lanțul Happy Cinema îți oferă o experiență de calitate la cele mai prietenoase prețuri. Blockbustere de la Hollywood, filme animate, filme dedicate melomanilor sau filme pentru copii – toate te așteaptă în cele 10 cinematografe din țară.

15
/02
/24

Cu ocazia Zilei Naționale Constantin Brâncuși, reprezentanțele Institutului Cultural Român de la Lisabona, Beijing, Istanbul, Londra, Stockholm, Bruxelles, Veneția, Madrid, Tel Aviv și Varșovia vor organiza o serie de evenimente pentru a celebra și a aduce în prim-plan contribuția inestimabilă a celui mai mare sculptor român la patrimoniul cultural mondial.

15
/02
/24

Warner TV transformă weekend-ul de dinaintea galei de decernare a premiilor Academiei americane de film într-un maraton de filme de Oscar®, cu șapte producții reprezentative, nominalizate sau recompensate cu mult-râvnita statuetă. În serile de 8, 9 și 10 martie vor putea fi urmărite drame și filme de acțiune lansate pe parcursul a șapte decenii.

12
/02
/24

Acolo unde nu mai e trafic, doar o plajă pustie și posibilitatea unui nou început, iubirea poate completa peisajul unei eternități liniștite. „Băieții buni ajung în Rai”, al treilea lungmetraj al regizorului Radu Potcoavă, propune publicului la cinema, din 22 martie, o întâlnire cu o poveste inedită și o scurtă pauză pentru a uita de grijile vieții cotidiene.

09
/02
/24

CARTEA DE CINEMA Într-o scurtă carte apărută în 2022 şi bazată pe câteva dialoguri inedite iniţiate de Ioan-Pavel Azap şi derulate între 2009 şi 2011, Tudor Caranfil vorbeşte despre parcursul său şi critica de film. Un moment esenţial au fost "Serile prietenilor filmului", un eveniment pe care l-a creat în 1962 şi al cărui succes avea să ducă la formarea Cinematecii - o poveste demnă însăşi de un scenariu.

09
/02
/24

Cu încasări de 952 de milioane de dolari la box-office-ul mondial, onorat cu cele mai mari premii ale industriei din acest an, dominând cu câte 13 nominalizări la Oscar® și la Premiile Academiei Britanice de Film și Televiziune (BAFTA), blockbusterul Oppenheimer în care joacă Cillian Murphy, nominalizat la Oscar pentru rolul lui J. Robert Oppenheimer și Emily Blunt în rolul soției sale, biologul și botanistul Katherine „Kitty” Oppenheimer, va fi disponibil pentru vizionare în exclusivitate pe SkyShowtime din 21 martie.

09
/02
/24

Seria CultClassics aduce în atenția publicului filme semnificative sau realizatori de film importanți din istoria cinematografiei. “Am vrut să creăm un program independent, care să ne conducă într-o călătorie prin lumea filmului, să explorăm împreună diferite curente cinematografice, stiluri regizorale, culturi și spații geografice” Anca Caramelea, curator ARTA.