Grammy pentru Hilary Hahn
https://www.ziarulmetropolis.ro/grammy-pentru-hilary-hahn/

Zilele trecute s-au decernat premiile Grammy, probabil cele mai importante premii ale industriei discografice mondiale, în orice caz, cele mai importante de pe teritoriul nord-american.

Un articol de Cristina Comandașu|10 februarie 2015

Câștigătorii premiilor Grammy 2015 pentru muzica clasică / Poate mai puțin vizibile mediatic, premiile Grammy se acordă și pentru muzica clasică. Premiul pentru cea mai bună interpretare orchestrală a revenit Orchestrei Simfonice din St Louis, dirijor David Robertson, pentru “City Noir” de John Adams; cea mai bună înregistrare de operă a fost considerată “Coborârea lui Orfeu în infern” de Gustave Charpentier, o producție a Festivalului de Muzică Veche din Boston.

Cel mai bun album coral este “The Sacred Spirit of Russia”, cu ansamblul Conspirare condus de Craig Hella Johnson, iar cel mai bun album cameral – “Cele 27 bisuri ale violonistei Hilary Hahn”.

Premiul Grammy pentru cea mai bună interpretare instrumentală solo a revenit chitaristului Jason Vieaux, cel mai bun album cu voce solo – “Douce France” semnat de mezzosoprana suedeză Anne Sofie von Otter, cel mai bun album-compediu de muzică clasică – “Plectra & Percussion Dances” semnat de compozitorul Harry Partch; cea mai bună creație contemporană: “Become Ocean” de John Luther Adams.

grammy

Hilary Hahn

O înșirare de nume mai puțin familiare românilor și europenilor în general, cred, în această listă. De altfel, constatam amuzată astăzi că pe contul de Facebook al violonistei Hilary Hahn, cineva scria: “În sfârșit ia un premiu Grammy un artist pe care-l știu!”.

Hilary Hahn, o violonistă – vedetă

Da, și noi cei din România o știm pe Hilary Hahn, măcar cei care am fost la Ateneul Român în 25 septembrie 2013, când a cântat în cadrul Festivalului Enescu la București (sau poate am ascultat la radio sau am văzut la televizor).

O violonistă – minune: are 35 ani, dar duminică nu a obținut primul Grammy din cariera ei; primul a venit în 2002 pentru un album cu concerte de Brahms și Stravinsky, al doilea, în 2008, pentru concerte de Schonberg și Sibelius. Iar al treilea, în 2015, pentru un album cu totul neobișnuit cuprinzând 27 de piese scurte, 27 de piese de bis interpretate în compania pianistului Corey Smythe.

Aș putea spune că Hilary Hahn este una dintre violonistele contemporane pe care le admir foarte mult. Are totul: o tehnică perfectă, o sensibilitate perfect dozată între extreme, un sunet strălucitor și mai ales, o inteligență ieșită din comun, care este probabil, în primul rând, cheia succesului ei.

Înaltă, subțire, părând foarte tânără, Hilary Hahn știe să fie un star al viorii, dar în același timp, să fie și foarte apropiată de public – poate părea paradoxal, dar este o adevărată artă să poți să fii percepută ca o divă și să frapezi prin modestie.

Și dincolo de toate acestea, rămân proiectele ei. A înregistrat majoritatea repertoriului standard al marilor violoniști și găsește mereu resurse să fie inovativă și interesantă.

Așa s-a născut și albumul care tocmai a primit un Grammy: Hilary Hahn a comandat 26 de piese scurte unor compozitori contemporani; pentru a 27-a a organizat un concurs și a primit nu mai puțin de 400 de partituri. Ea a ales-o pe cea a unui compozitor stabilit în Hawai, Jeff Myers.

Cele 27 de bisuri ale lui Hilary Hahn

Este o lume sonoră extrem de diversă în aceste 27 de piese care compun albumul lui Hilary Hahn: de la surse de inspirație diverse – din muzica tradițională americană sau cea indiană, de pildă, la stări diverse pe care le trezesc ascultătorilor.

Hilary Hahn consideră că cea mai mare reușită ar fi ca aceste piese să fie preluate de alți violoniști în repertoriul lor, construind astfel punți între public și muzica contemporană.

Dacă ar fi să aleg, m-aș opri la două piese de pe acest album: “Blue Curve of the Earth” de Tina Davidson și “Mercy” de Max Richter care au toate șansele de a deveni hituri ale muzicii clasice contemporane.

“Cele 27 bisuri ale lui Hilary Hahn” este un album-experiență care nu trebuie ratat, în care ne regăsim, noi, cei de astăzi, cu toate cele bune și rele ale noastre.

Discul a apărut sub sigla casei Deutsche Grammophon și poate fi achiziționat de pe www.emag.ro sau www.getmusic.ro. Selecțiuni au fost difuzate și de Radio România Muzical și pot fi reascultate, online, aici.

Foto: Grammy ,  Hilary Hahn – Deutsche Grammophon

12
/09
/23

Unul dintre cei mai cunoscuți și apreciați dirijori ai lumii, Vladimir Jurowski revine la București alături de Orchestra Operei de Stat Bavareze pentru a susține două concerte în cadrul Festivalului Internațional George Enescu, eveniment desfășurat sub Înaltul Patronaj al Președintelui României și finanțat de Guvernul României prin Ministerul Culturii.

08
/09
/23

Seria Concertelor de la Ateneu continuă azi cu concertul Orchestrei de cameră Franz Liszt, de la ora 16:30, alături de dirijorul István Várdai și pianistul Pierre-Laurent Aimard. Lucrările incluse în programul concertului sunt compuse de György Ligeti, Béla Bartók și George Enescu.

06
/09
/23

În prag de toamnă iubitorii de operă şi operetă sunt invitaţi să se bucure de un eveniment de înaltă ţinută, în care muzica clasică, tradiţia şi eleganţa se îmbină pentru o experienţă unică şi memorabilă: MH Orchestra prezintă, în premieră, concertul de “De la Operă la Operetă”, o fascinată incursiune sonoră printre cele mai îndrăgite arii şi cele mai aplaudate duete, din lucrări ce se joacă cu casa închisă pe scenele din întreaga lume.