Grigore Popescu Muscel va expune la Casa Artelor
https://www.ziarulmetropolis.ro/grigore-popescu-muscel-va-expune-la-casa-artelor/

Primăria Municipiului Bucureşti prin Centrul Cultural Palatele Brâncoveneşti – Mogoşoaia, vă invită duminică, 21 iulie, de la ora 17.00, la Casa Artelor pentru vernisajul expoziţiei de pictură semnat Grigore Popescu Muscel.

Un articol de Andrada Văsii|18 iulie 2013

Primăria Municipiului București prin Centrul Cultural Palatele Brâncoveneşti – Mogoșoaia, vă invită duminică, 21 iulie, de la ora 17.00, la Casa Artelor pentru vernisajul expoziţiei de pictură semnat Grigore Popescu Muscel. Evenimentul va fi prezentat de către criticul de artă Doina Mândru.

Pictor cu o impresionată operă de muralist, iconar şi restaurator recunoscut prin prestigioase premii şi distincţii pentru cele peste 40 de ansambluri restaurate sau realizate, Grigore Popescu Muscel (n.1945 la Câmpulung Muscel) este, nu mai puţin, un fascinant maestru al penelului şi în faţa şevaletului.

Format la sfârşitul anilor ‘60 în Facultatea de arte plastice din Timişoara sub îndrumarea lui Romulus Nuţiu, artistul a beneficiat din plin de rodnica deschidere culturală oferită, la vremea aceea de întreaga efervescenţă intelectuală generată de grupul Bertalan, Flondor, Cotoşman, Eduard Pamfil.

Grigore Popescu venise însă în oraşul de pe Bega cu o importantă orientare clasică, generată mai ales de mediul familial care l-a îndreptat către limbile clasice. Mult mai atras însă de spectacolul vizual al dealurilor înflăcărate de razele toamnei sau de misterul din surdina gravă a înserărilor din oraşul natal, tânărul s-a aplecat de timpuriu asupra desenului, apoi asupra picturii, pentru a se dedica, după puţini ani de catedră, doar artei murale sub diferitele ei cerinţe.

Un artist modern

Opera sa de şevalet nu este extinsă dar concentrarea ei ascunde căutări, frământări interioare, tatonări ale expresivităţii plastice de o mare bogăţie şi sinceritate şi, mai presus de toate, de o mare seriozitate artistică.

În profunzimea coloristică a fiecărei pânze simţi pulsând decenii de pictură europeană şi românească privite cu înţelegere şi sensibilitate, simţi vibraţia dialogului dintre artist şi marii săi înaintaşi. Prin aceasta, Grigore Popescu Muscel se dovedeşte un artist modern al veacului XX, cu o paletă solidă şi strălucitoare care poartă un neaşteptat dialog cu universul fantastic al lui Ion Ţuculescu, cu bogăţia cromatică a lui Ştefan Dimitrescu, dar care face dovada meşteşugului desăvârşit al unui autentic pictor, poet al culorii, uneori decorativ, ca un bun muralist, alteori mizând pe construcţie sau pe atmosferă.

Foto credit: Grigore Popescu- Pictură Murala (Site)

28
/02
/24

Asociația Tangent, în parteneriat cu Teatrul Excelsior, Teatrul Național „I.L. Caragiale”, Casa Kerim și LiterNet, a lansat miercuri, 21 februarie, un open call pentru actori și actrițe din București, cu vârste cuprinse între 20 și 30 de ani, pentru formarea distribuției spectacolului EMAUS, după romanul omonim al scriitorului italian Alessandro Baricco.

28
/02
/24

“Lacul Lebedelor”, cel mai faimos spectacol de balet al tuturor timpurilor, revine în acest weekend pe scena Sălii Palatului din București, având în rolurile principale pe balerinii Rin Okuno și Robert Enache, alături de ansamblul Operei Naționale București. Reprezentația de la începutul lunii decembrie a fost primită cu entuziasm de către publicul prezent, aceasta fiind sold-out.

28
/02
/24

“Mamma Mia!”, cel mai faimos musical din România, revine weekend-ul acesta pe scena Sălii Palatului din Capitală, într-o nouă reprezentație de zile mari, asta după ce în ultimii cinci ani spectacolul a fost văzut de peste 80.000 de români. Până acum producția a avut nu mai puțin de 33 de reprezentanții în țara noastră, în nouă orașe, dintre care doar 20 în București, unde fiecare spectacol a fost sold-out de fiecare dată.

22
/02
/24

„Invit tinerii să vadă ceva rar, deosebit - prima expoziție organizată în România despre imaginea samuraiului văzută de cei mai importanți artiști japonezi din perioadele Edo și Meiji”, a spus avocatul George Șerban, colecționar de stampe japoneze, la vernisajul expoziției „Samurai. Legendele Japoniei”, care a avut loc pe 21 februarie, la Muzeul Brukenthal din Sibiu, cu sprijinul JTI.

22
/02
/24

Niki (12 ani) și Vika (11 ani) se întâlnesc pentru prima dată în metroul din Harkiv, unde familiile lor s-au refugiat de război. O poveste de dragoste neașteptată și emoționantă, care ne amintește că empatia, generozitatea și speranța în ceilalți sunt singurele lucruri care ne pot salva umanitatea pe timp de război.

19
/02
/24

„Dumnezeu m-a atins cu degetul său mic și a spus: compune pentru teatru, doar pentru teatru.” – mărturisea Puccini într-o scrisoare adresată unui prieten. Și, într-adevăr, Puccini a îndeplinit porunca divină pe care simțea că a primit-o la nașterea sa, dedicându-și întreaga sa viață de creație operei, fără a se „irosi” prea mult spre alte genuri muzicale.

19
/02
/24

Actorul Pavel Bartoș va juca pentru prima dată rolul lui Decebal Necșulescu din piesa „...Escu” de Tudor Mușatescu, într-o coproducție care va avea reprezentații la București și Chișinău. Spectacolul va fi pus în scenă de echipe artistice reunite ale Teatrului „Stela Popescu” din București și Teatrului Național Satiricus Ion Luca Caragiale din Chișinău, într-o colaborare unică în peisajul teatral autohton.

19
/02
/24

Ca în fiecare an, artistul vizual M.C. Donici propune EXPOZIȚIA DE O ORĂ: o întâlnire fără coroane, fasoane, discursuri sau festivisme, de ZIUA BRÂNCUȘI. Ajuns la a VIII-a ediție, evenimentul produs de Asociația Culturală Arte-Factum va avea loc luni, 19.02.2024, între orele 14:00- 15:00, în spațiul din fața  Bustului  Brâncuși  din proximitatea Facultății de Arte a Universității de Vest, Timișoara.

16
/02
/24

Anul acesta marcăm Ziua Națională Brâncuși printr-un eveniment cu totul deosebit. Avem bucuria să vă anunțăm că sosește în premieră în România și va putea fi vizitată în exclusivitate la Galeriile Artmark o lucrare realizată de sculptor în 1905-1906, „Bustul unui patron de restaurant (Portretul lui Achille Baldé)”. Este vorba despre „o operă care nu a fost niciodată văzută, (fiind) considerată pierdută sau distrusă”.