Gunter Grass, laureat cu Nobel pentru literatură, nu va mai scrie romane
https://www.ziarulmetropolis.ro/gunter-grass-laureat-cu-nobel-pentru-literatura-nu-va-mai-scrie-romane/

Scriitorul Gunter Grass, figură majoră a literaturii germane contemporane, a afirmat într-un interviu care va fi publicat luni că nu va mai scrie romane din cauza vârstei sale înaintate.

Un articol de Petre Ivan|13 ianuarie 2014

Scriitorul Gunter Grass, figură majoră a literaturii germane contemporane, a afirmat într-un interviu că nu va mai scrie romane din cauza vârstei sale înaintate.

“Acum am 86 de ani. Nu cred că voi reuşi să mai scriu un roman”, a spus Gunter Grass, laureat al premiului Nobel pentru literatură pe anul 1999, într-un interviu acordat cotidianului regional Passauer Neue Presse.

“Starea mea de sănătate nu îmi permite să fac proiecte pe cinci sau şase ani. Or, aceasta ar fi condiţia pentru activitatea de documentare pentru un roman”, a adăugat renumitul scriitor, notează Mediafax.

După spitalizare, Gunter Grass s-a consacrat desenului şi picturii în acuarelă

Cunoscut pentru convingerile sale politice social-democrate, Gunter Grass a declanşat o polemică puternică, în aprilie 2012, după ce a publicat în presa germană un poem în care critica Israelul şi afirma că această ţară “ameninţă pacea mondială” prin arsenalul ei atomic. Statul Israel l-a declarat la scurt timp după aceea pe autorul german persona non grata.

În 2006, Gunter Grass, laureat al premiului Nobel pentru literatură pe anul 1999, a recunoscut că a făcut parte în tinereţe din Waffen SS, o unitate de elită a regimului nazist al lui Adolf Hitler, deşi în scrierile sale a criticat adeseori Germania pentru trecutul ei nazist.

Gunter Grass a intrat şi în atenţia poliţiei secrete est-germane, Stasi, în 1961, când a scris o scrisoare deschisă în care contesta construcţia Zidului Berlinului, bariera de separare între Berlinul Occidental şi Republica Democrată Germană (RDG).

Gunter Grass

Gunter Grass a primit premiul Nobel pentru literatură în 1999

Poet, prozator, dramaturg, sculptor şi grafician, Gunter Grass s-a născut la 16 octombrie 1927 la Danzig. Se afirmă ca prozator cu romanul care îl va consacra pe plan internaţional “Toba de tinichea” (1959), de factură picarescă, o radiografie a lumii şi satiră grotescă a epocii din perspectiva unui pitic toboşar. “Toba de tinichea” împreună cu “Pisica şi şoarecele” (1961) şi “Ani de câine” (1963) formează “Trilogia Danzigului”.

Activitatea sa literară a fost încununată de cele mai importante distincţii: Premiul Buchner (1965), Premiul Fontane (1968) şi Premiul Nobel pentru literatură (1999).

Foto cu Gunter Grass – wikipedia

01
/07
/21

Zilele acestea, a plecat către librăriile din întreaga țară o nouă ediție, revăzută, a Jurnalului lui Franz Kafka, editată în colecția ANANSI World Fiction într-un format grafic deosebit.

28
/06
/21

„Forma lucrurilor. Alfabetul geometriei”, cartea lui Marco Andreatta publicată recent în colecția Știință, spune povestea geometriei, pe care autorul o descrie drept unul dintre cele mai studiate şi sofisticate sisteme ale gândirii filozofice, capabil să furnizeze interpretări ale lumii în care trăim şi tehnicile de care avem nevoie ca să ne putem împlini aşteptările şi dorinţele. Orientarea în spațiu, perceperea unui obiect prin forma sa, minimizarea distanțelor de deplasare – toate acestea sunt înzestrări geometrice de care ne folosim în viața de zi cu zi.

17
/06
/21

Ziarul Metropolis vă prezintă un fragment din romanul „un nor în formă de cămilă” de Alina Nelega, recent apărut la Editura Polirom, în colecția „Fiction Ltd.” (disponibil și în ediție digitală).

14
/06
/21

Storis este prima aplicație de audiobookuri, ebookuri și podcasturi în limba română, un produs original și unic pe piața de carte din România, care își propune să ofere cititorilor o experiență nouă a lecturii și să așeze țara noastră pe harta revoluției digitale care se manifestă astăzi în toată lumea.

13
/06
/21

Unele cărți te pot însoți oriunde și oricând. Ele conturează un orizont mai generos. Ziarul Metropolis vă invită să descoperiți trei romane noi, recent apărute în România, care vă pot bucura oriunde și oricând.

11
/06
/21

Triumf Amiria și Muzeul Național al Literaturii Române (MNLR) îi invită pe traducătorii profesioniști și amatori la un atelier de traducere queer cu profesoara universitară Ruxandra Vișan și traducătoarea Laura Sandu în cadrul secțiunii de literatură a proiectului.

08
/06
/21

„Unică în acest roman este vocea naratorului său, un amestec de Holden Caulfield și Karl Ove, maghiar și român, idealist și cinic, hibrid în multe sensuri, încercând să găsească claritatea, fără să știe de ce, dintr-un pur instinct moral și estetic, și fără să știe cum. Dacă acceptăm pactul autobiografic al cărții, atunci înțelegem lumea din care a ieșit unul dintre poeții cu adevărat originali ai noii generații. Mărcile lui lirice apar surprinzător și discret, ca mici puncte incandescente, și în proza fluidă și simplă prin care e spusă povestea anilor de rătăcire ai lui Dósa, probabil cel mai important scriitor maghiar de limbă română de azi.” (Adrian Lăcătuș).

01
/06
/21

Noul episod dedicat istoriei documentarului românesc de Cineclubul One World Romania aduce prim-plan trei personalități literare - Nina Cassian, Radu Cosașu și Geo Bogza. Până la 25 iunie pot fi văzute online, gratuit, cinci documentare de scurtmetraj din anii `60 la care şi-au adus contribuţia cei trei cunoscuţi scriitori.

31
/05
/21

O nouă carte care a ținut prima pagină a publicațiilor din întreaga lume în ultimii ani a apărut zilele acestea în traducere în colecția ANANSI World Fiction. Este vorba despre ”Niciun prieten, doar munții”, volum de memorii al cunoscutului refugiat iranian de etnie kurdă Behrouz Boochani, o istorie tăioasă ce descrie poveștile adevărate ale refugiaților de pe Insula Manus, din Papua Noua Guinee, unde autorul a fost închis în 2013, după ce a fost prins încercând să intre cu barca în apele teritoriale ale statului australian.

30
/05
/21

„Mi se pare că mai degrabă aș putea fi învinuit de lăcomie, de beție, de superficialitate, de indiferență, de orice doriți”, îi scrie Cehov lui A.N. Pleșcev, prietenul lui, la 1888, „însă nu de dorința de a părea ori de a nu părea ceva. Nu m-am ascuns niciodată! Dacă dumneavoastră îmi sunteți drag, sau Suvorin, sau Mihailovski, n-o ascund nicăieri”.