Haina îl face pe om. Șase secole de istorie vestimentară – moda ca fapt de societate la Muzeul Național de Istorie
https://www.ziarulmetropolis.ro/haina-il-face-pe-om-sase-secole-de-istorie-vestimentara-moda-ca-fapt-de-societate-la-muzeul-national-de-istorie/

Expoziţia „Haina îl face pe om. Șase secole de istorie vestimentară“ (15 mai – 24 august) demonstrează o îmbucurătoare deschidere a specialiştilor Muzeului Naţional de Istorie către totalitatea indiciilor care reconstruiesc portretul unei epoci istorice.

Un articol de Ştefania Dumbravă|26 Iunie 2014

Fundamentată pe o premisă la care istoria „serioasă” invită rareori, anume importanța obiectului vestimentar ca instrument de decelare a orientărilor, mentalităților, dimensiunilor culturale și economice ale unei societăți, expoziția propune o meditație jalonată de repere vestimentare asupra istoriei societății românești între secolele XV – XX.

Dintre toate mărturiile unui moment istoric, obiectul textil are cele mai puține șanse să străbată secolele sau, dacă o face, rareori rămâne nemodificat.

El este folosit până la ultima utilitate posibilă, chiar și după ce ansamblul nu mai e utilizabil, fragmentele cele mai reușite și bine păstrate fiind extrase și transformate în altceva. Expoziția conține o dovadă în acest sens: casula (veșmânt liturgic catolic) de secol XVII realizată din mai multe fragmente de țesături laice, între care și unul de față de masă italiană.

Expunerea permanentă a Muzeului Național de Artă include, de altfel, un exemplu celebru al acestei practici obișnuite: caftanul din catifea venețiană albastră, broșată cu fir de argint aurit. Considerat astăzi o donație a lui Neagoe Basarab pentru mănăstirea Bistrița, el a fost găsit acolo de Alexandru Odobescu, în 1860, transformat în acoperământ pentru racla moaștelor Sf. Grigore Decapolitul.

Fragment tesatura (sec.XV), din mormantul lui Alexandru cel Bun

Fragment de țesătură din mormântul lui Alexandru cel Bun, mănăstirea Bistrița (sec. XV)

Deși doar textilele laice pot fi transformate în unele religioase și niciodată invers, datorită respectului de care se bucură obiectele de cult, acestea din urmă nu sunt complet la adăpost de intervenții care să pună la încercare atelierele de restaurare în reconstituirea formei originale. Există și un circuit al textilelor în interiorul cultului religios, piesele mari fiind decupate și transformate sau reintegrate în unele mai mici.

Având în vedere aceste considerente, vizitatorul își poate explica numărul redus de textile anterioare secolului al XVII-lea prezente în expoziție (ca și în patrimoniul general), precum și faptul că majoritatea celor păstrate provin din morminte sau sunt piese religioase.

Aceste două utilizări sunt, realmente, singurele care le dau șanse de supraviețuire. Devin cu atât mai interesante, prin urmare, fragmentele de costum din secolul al XV-lea și începutul celui de-al XVII-lea, găsite în morminte de la Bistrița, Probota, Mirăuți sau Fântâna Mare, iar imaginea asupra gustului fastuos al elitei românești medievale este completată de încălțămintea și acoperămintele de cap din aceleași surse.

Pe măsură ce momentul de origine al pieselor se apropie de prezent, expoziția include piese tot mai numeroase și mai bine păstrate. De la costumele de influență orientală din secolul al XVIII-lea, care par filigranuri aurite purtabile, și până la orientarea hotărâtă spre costumul occidental în veacul al XIX-lea, cu redingotele și pălăriile tricorn sau bicorn aferente, vizitatorul este plimbat mental prin zorii modernității românești, cu polaritățile și deciziile sale culturale.

Casula (sec. XVII)

Casula (veșmânt liturgic catolic) (sec. XVII)

Nume mari ale foștilor posesori ai exponatelor ajută la această reconstituire: de la Alexandru Ioan Cuza la membri ai familiei regale (regii Carol I, Ferdinand I și Carol al II-lea, reginele Elisabeta și Maria), de la personalități culturale (implicate mai mult sau mai puțin în viața politică) precum Mihail Kogălniceanu, Vasile Alecsandri, Ion Heliade Rădulescu, Nicolae Iorga, Nicolae Titulescu, la figuri militare precum generalul Averescu, costumele prezentate devin trăsături componente ale unor portrete istorice.

Eleganța vestimentară a reginei Maria, adusă în prim-plan de rochia din mătase, catifea și satin, nu poate să nu amintească pasajele din memoriile sale care tratează această înclinație către modă. În aceeași măsură în care era femeia cu gusturi rafinate, regina Maria era însă și cea care nu s-a speriat de datorie în Primul Război Mondial, după cum amintește rochia sa de soră de caritate.

Ansamblul de costume militare reușește, la rândul său, trecând prin toate gradele și personalul auxiliar, să reprezinte istoria întregii armate românești până la cel de-Al Doilea Război Mondial.

Pipiri (sec. XVIII)

Pipiri (veșmânt oriental feminin) (sfârșitul sec. XVIII)

Reconstituirea multilaterală a orizontului de viață, preferințe și înclinații ale societății românești dintre secolele XV-XX își găsește, prin diversitatea proveniențelor sociale, profesionale și cronologice ale exponatelor, expresia fidelă în expoziția dedicată istoriei costumului elitelor din spațiul românesc de Muzeul Național de Istorie.

Expoziția poate fi vizitată la parterul muzeului până pe 24 august și este completată de un demers inedit în spațiul expozițional românesc, muzeul invitând publicul să participe la organizarea unei micro-expoziții în cadrul manifestării curente.

Doritorii pot propune piese în acest scop, cu condiția ca ele să fie anterioare anului 1980, contactând secția Patrimoniu a muzeului la numărul de telefon 021.315.82.07, interior 1023. Pentru vizitatorii celor Șase secole de istorie vestimentară, această completare a tabloului istoriei costumului în spațiul românesc nu poate să fie decât o încununare binevenită și așteptată cu nerăbdare.



09
/05
/16

Miercuri, 11 mai, ora 18.00, va avea loc prima vizionare a expoziției de bijuterie contemporană și proiecții multimedia „Found.Lost.Found" la sediul   Institutului Cultural Român (Aleea Alexandru nr. 38). Expoziția a fost prezentată pentru prima dată la International Fashion Showcase 2016, secţiune din cadrul London Fashion Week coordonată de British Council şi British Fashion Council.

06
/05
/16

De ieri şi până pe 15 mai, 60 de galerii şi instituţii culturale din ţară şi străinătate, 5 colecţii private expuse în premieră şi o expoziţie centrală de 350 de opere în cinstea Centenarului Dada vor scoate oamenii din case.

05
/05
/16

În această seară, de la ora 20.30, în Piața George Enescu, începe cea de-a doua ediții Spotlight – Bucharest International Light Festival. Zoli Toth Project și britanicii de la Lords of Lightning sunt primii artiști care te vor face să vezi Capitala într-o altă lumină, din centru și până-n cartiere.

03
/05
/16

În perioada 6, 7, 8 mai, în București, șaptesprezece artiști vizuali cu specializarea ceramică, sticlă și metal își vor deschide atelierele publicului sau grupurilor organizate în cadrul evenimentului Zilele Artelor Focului. 

25
/04
/16

Marţi 12 aprilie 2016, la orele 14.00, a avut loc vernisajul expoziţiei personale de picto impulsuri „SHAKESPEARE AD INFINITUM”, expoziţie New Media Art a artistei şi scriitoarei de teatru OANA MARIA CAJAL. Evenimentul s-a desfăşurat la Galeria SENSO, Bd. Unirii nr. 15, sector 5, București.

21
/04
/16

Treizeci și patru de galerii vă așteaptă să le vizitați cu ocazia celei de-a treia ediții a Weekend-ului Galeriilor, ce va avea loc în zilele de sâmbătă, 23 și duminică, 24 aprilie 2016, între orele 12:00 - 21:00. Evenimentul continuă inițiativa proiectului Noaptea Albă a Galeriilor, promovând pentru publicul din București, de această dată în diurnă, arta contemporană și artiștii din România.

15
/04
/16

Astăzi se împlinesc 567 de ani de la naşterea geniului Renașterii, Leonardo da Vinci. Coincidenţa face ca cercetătorii italieni să anunţe, ieri, descoperirea descendenților în viață ai lui Da Vinci, în ciuda faptului că încă nu se cunoaște unde se află corpul său și, prin urmare nu a exitat posibilitatea efectuării unui test ADN. Printre descendenţii lui Leonardo s-ar afla, spun cercetătorii, şi un nume greu din lumea filmului, regizorul și producătorul Franco Zeffirelli...

01
/04
/16

Târgul de artă modernă și contemporană "Art Paris Art Fair", contrapondere de primăvară pentru uriașul târg internațional de artă contemporană FIAC desfășurat toamna la Paris, și-a deschis porțile la Grand Palais. La evenimentul care se desfăşoară între 31 martie și 3 aprilie și-au dat întâlnire 143 de galerii din 22 de țări

23
/03
/16

Teofia Juravle citeşte cu ochi proaspăt realitatea urbană sau rurală, identitatea naţională, apoi le transpune în tablourile sale. A expus ceva timp în ţară, apoi în străinătate şi a avut succes. Săptămâna trecută, pe o stradă în spatele Teatrului Metropolis, într-un spaţiu original numit “Gallery”, a avut loc vernisajul expoziţiei sale de pictură pe sticlă, “Identitate”, care va putea fi vizionată până în 28 martie.

17
/03
/16

"Proprietarii 'Cumințeniei Pământului', lucrarea lui Constantin Brâncuși, au acceptat oferta de achiziție propusă de comisia de negociere mandatată de Guvernul României pe care am condus-o, în valoare de 11 milioane de euro. Din această sumă, Guvernul României va plăti 5 milioane de euro, iar pentru restul ei Ministerul Culturii va lansa o subscripție publică națională", a scris, miercuri seară, ministrul Culturii, Vlad Alexandrescu, pe pagina sa de Facebook.

Page 22 of 46« First...10...2021222324...3040...Last »